UE şi-a propus creşterea cu doi ani a speranţei de viaţă mai bună şi, de aceea, alocă o finanţare specială cercetării în neuroştiinţe, mai precis a bolilor asociate îmbătrânirii care afectează toate societăţile europene, a declarat dr. Ioana Ispas, de la Departamentul de priorităţi europene şi internaţionale pentru cercetare-dezvoltare din Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), coordonator naţional ”Orizont 2020”. Prezentă la Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie, organizată la Eforie Nord, nu demult, dr. Ioana Ispas a vorbit despre oportunităţile europene pentru cercetare, precizând că România poate aplica într-un program de cercetare de excelenţă în neuroreabilitare.

”Avem în faţa noastră un program, ”Orizont 2020”, lansat în decembrie 2013, cu un buget de 76 de miliarde de euro. Acest program este foarte generos şi, pe lângă faptul că are o componentă pentru sănătate, schimbări demografice şi bunăstare, cu un buget de circa opt miliarde, oferă o şansă comunităţii medicale de a aplica şi pe alte programe. Deşi este un program de cercetare, la el are acces şi comunitatea nonştiinţifică, şi nu mă refer numai la asociaţiile de pacienţi, vorbesc de organizaţii non-profit, dar şi de media. Există un program care se cheamă ”Ştiinţa cu şi pentru societate”. În cadrul acestui program se mediatizează rezultatele cercetării. Este un program generos, dar care cere un context european, astfel că se poate aplica la acest program dacă există minimum trei parteneri din trei ţări membre ale UE sau ţări asociatate”, a explicat dr. Ispas. Potrivit coordonatorului naţional ”Orizont 2020”, cercetarea în neuroştiinţe este realmente de mare interes în UE şi există o finanţare dedicată. ”Vorbim despre procesul de îmbătrânire care afectează toate societăţile europene. UE şi-a propus creşterea speranţei de viaţă mai bună cu doi ani, prin urmare vorbim şi de bolile asociate cu îmbătrânirea. Există o parte a unui program, care se traduce în instrumente IT pentru a-i ajuta pe cei cu dizabilităţi, cu o finanţare specială. România a avut întotdeauna rezultate bune la acest program”, a spus doctorul. O altă şansă, a adăugat dr. Ispas, o reprezintă formarea de centre de cercetare competitive, printr-un program de extindere a participării ţărilor cu rezultate mai puţin bune în cercetare. ”Ce s-ar întâmpla dacă în România s-ar face un centru de excelenţă pe neuroreabilitare? Parteneri există, se cere numai o instituţie din România care să-şi dorească acest lucru şi un centru din afară, care să servească drept model. În primul rând, se obţin fonduri pentru crearea unui plan de afaceri. În etapa a doua, MEN oferă 20 de milioane de euro pentru dotări. Este o sumă mai mult decât suficientă pentru a crea acest centru de excelenţă”, a explicat ea. Alte oportunităţi europene vizează salarizarea pentru o perioadă de cinci ani a unui cercetător de top din UE sau din afara Uniunii, care să vină să lucreze în România la un departament ce a trimis o aplicaţie în acest scop, lucru extrem de important pentru a creşte competitivitatea departamentului respectiv. Reprezentantul MEN a mai spus, pe de altă parte, că instituţia a intrat, din acest an, într-o iniţiativă pentru combaterea bolilor neurodegenerative. ”Noi considerăm că este un pas în sprijinul comunităţii ştiinţifice, pentru că, intrând în cadrul acestui program, am aderat la o serie de teme de cercetare. MEN va finanţa pe acei cercetători români care vor câştiga proiecte în consorţiu european. Nu mai puţin important este că oferim, prin următorul plan de cerectare-dezvoltare, un loc aparte sănătăţii”, a precizat dr. Ispas.