Șase militari și un civil au fost răniți, în ultimele 24 de ore, în estul separatist al Ucrainei, unde confruntările, în care se folosește uneori armament greu, continuă în pofida armistițiului, stârnind temeri cu privire la o nouă escaladare a tensiunilor, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene. În regiunea Lugansk, separatiștii au bombardat satul Orikhove, cu ajutorul unor lansatoare de rachete Grad, ce ar fi trebuit să fie retrase de pe linia frontului, potrivit acordurilor de pace de la Minsk. Mortiere de 120 de milimetri, care ar fi trebuit de asemenea retrase de pe linia frontului, au fost utilizate împotriva forțelor guvernamentale la Piski, lângă aeroportul din Donețk. Noi confruntări au survenit de asemenea la Șirokino, lângă portul strategic Mariupol, ultimul mare oraș aflat sub controlul Kievului în estul rebel.
Rebelii își adună combatanții pe toată linia frontului, afirmă Centrul Internațional de Studii Politice, cu sediul la Kiev, dând asigurări că forțele separatiste numără în prezent între 35.000 și 40.000 de combatanți, dintre care circa 10.000 sunt militari ruși.
O NOUĂ STRATEGIE TRANSATLANTICĂ PENTRU RUSIA Preşedintele polonez, Bronislaw Komorowski, a declarat că este nevoie de o nouă strategie transatlantică pentru a răspunde provocărilor reprezentate de Rusia. Preşedintele polonez a militat pentru o nouă abordare în discursul susţinut la Brussels Forum, eveniment organizat de German Marshall Fund. În opinia sa, această strategie pe termen lung ar trebui să implice eforturi comune UE - NATO. Totodată, Komorowski a subliniat că NATO trebuie să rămână o alianţă militară eficientă, capabilă să cheltuiască mai mult pentru apărare. Amintind că, după cel de-al Doilea Război Mondial, Planul Marshall a ajutat Europa în eforturile sale de reconstrucţie postbelică, preşedintele polonez a declarat că un plan similar ar trebui oferit în prezent Ucrainei.
Pe de altă parte, istoricul german Gerd Koenen susține că politica Kremlinului pune la încercare nu doar rezistența ordinii mondiale actuale, dar poate să conducă chiar la prăbușirea Rusiei. Într-un articol publicat în ziarul ”Zeit Online”, expertul german susține că ”președintele rus, Vladimir Putin, și-ar dori să intre în istorie ca lider al Eurasiei și cel care a reîntregit teritoriul Rusiei”. În acest scop, el reînvie doctrina imperială, bazată, pe de o parte, pe doctrina Brejnev, când unor state mai mici, care intră în sfera de interese a Rusiei, le este refuzată suveranitatea deplină, așa cum este cazul Ucrainei și R. Moldova. Pe de altă parte, Putin face apel la grandoarea prerevoluționară a Imperiului țarist. ”La un an de la anexarea Crimeei, Rusia lui Putin duce războaie agresive informaționale, între altele, mult mai perfide decât propaganda sovietică, ce reușesc să influențeze opinia cetățeanului mediu german, pregătit să trateze cel puțin cu înțelegere faptul că Rusia luptă contra fascismului în Ucraina. Moscova consideră că schimbarea de regim de la Kiev, în iarna anului trecut, a fost o lovitură de stat, taxându-i drept fasciști pe noii lideri ucraineni, din cauza numărului mare de formațiuni naționaliste participante la mișcarea de contestare a președintelui pro-rus Viktor Ianukovici. Nu doar germanii ar trebui să înțeleagă Rusia, ci și rușii, dintre care majoritatea sunt orbiți de ceva asemănător complexului de la Versailles, care a condus spre nazism Germania în anii 1930. Toate analogiile istorice directe sunt false”, spune Gerd Koenen. Cu toate acestea, în opinia sa, se poate compara isteria germană din perioada dintre cele două războaie mondiale cu ideile lui Putin despre ruși ca națiunea cea mai divizată din lume și necesitatea salvării valorilor tradiționale ale lumii ruse de amenințarea externă care ar veni dinspre Occident.
”Rusia, un fel de emirat cu rachete strategice, spre deosebire de URSS și de o altă putere mondială, China, nu dispune de o bază industrială civilă cu resurse tehnologice și științifice adecvate și suferă de pe urma unei spirale demografice descendente”, mai spune istoricul german.