Preşedintele american, Barack Obama, apără ferm acordul-cadru încheiat săptămâna trecută cu Iranul, prezentând drept ”o ocazie unică în viaţă” acest document care vizează stoparea proliferării nucleare în regiune şi asigurându-şi criticii că menţine toate opţiunile dacă Teheranul trişează.

            Într-un interviu pentru cotidianul ”The New York Times” (NYT) în care le răspunde celor care îl acuză că a cedat prea mult, Obama reproşează Israelului că a întors spatele americanilor, în faţa ostilităţii iraniene. El sugerează totodată că ar putea accepta o formă de vot în Congres, cu condiţia să nu-i blocheze capacitatea de a duce acordul la bun sfârşit. ”Acesta este de departe cel mai bun pariu al nostru în a ne asigura că Iranul nu obţine o armă nucleară”, a declarat Obama în interviul acordat editorialistului NYT Thomas L. Friedman şi publicat duminică. ”Ceea ce vom face noi intrând în acord este să trimitem un mesaj foarte clar iranienilor şi întregii regiuni că, dacă cineva se opune Israelului, America va fi acolo”. Obama a oferit noi detalii despre felul în care inspectori internaţionali vor încerca să pătrundă în presupuse instalaţii nucleare secrete şi despre secvenţa care va conduce la anularea sancţiunilor. Amândouă au reprezentat probleme majore în ultimele zile de negocieri, în Elveţia, iar descrierea lui Obama diferă, în puncte-cheie, de interpretările Iranului. Această diferenţă sugerează că cele mai dure momente ale negocierilor abia urmează, având în vedere că angajamentele asumate săptămâna trecută vor fi trecute într-un document scris, care să fie semnat de toate părţile, până la 30 iunie. Însă Obama pare să câştige spaţiu de manevră, în contextul în care republicanii au anunţat că-i vor acorda timp până atunci să vadă cum arată decizia finală, înaintea unei eventuale intervenţii.

            Potrivit acordului negociat de şase mari puteri, Iranul a acceptat să-şi reducă semnificativ programul nuclear în următorii 10-15 ani şi să accepte inspecţii internaţionale intense. În schimb, comunitatea internaţională va ridica sancţiunile economice. Teoretic, acordul împiedică Iranul să poată construi rapid o bombă, însă îi lasă programul nuclear, chiar dacă mult diminuat, provocând atât critici din partea premierului israelian, Benjamin Netanyahu, şi a liderilor republicani din Congres, cât şi scepticismul unor aliaţi arabi şi al multor democraţi. Dacă Iranul se îndreaptă către capabilităţi nucleare sau nu este una dintre cele mai controversate probleme de politică externă din Occident. Obama s-a angajat să intensifice susţinerea securităţii israeliene. ”Voi considera un eşec al meu, un eşec fundamental al preşedinţiei mele dacă, sub privirea mea, ori ca o consecinţă a ceea ce am făcut, Israelul va deveni mai vulnerabil”, a subliniat el. De asemenea, preşedintele american a spus că vrea să se folosească de reuniunea pe care a convocat-o la Camp David pentru a oficia ajutorul în domeniul securităţii dedicat aliaţilor arabi ameninţaţi de Iran. Denunţând amestecul Congresului, Obama li s-a adresat republicanilor. El respinge proiectul de acordare Congresului a dreptului de a aproba sau respinge acordul. Însă, când a fost întrebat ce părere are despre un vot cu caracter neconstrângător, preşedintele a părut să-l susţină. Republicanii au respins imediat ideea unui vot cu caracter neconstrângător.

            În baza acordului, Iranul urmează să-şi limiteze îmbogăţirea uraniului la instalaţia de la Natanz, la un nivel destinat doar uzului civil, să renunţe la aproximativ două treimi din centrifugele instalate, să transforme instalaţia subterană de îmbogăţire a uraniului de la Fordo în centru de cercetare şi să modifice reactorul de apă grea de la Arak, astfel încât să nu poată produce plutoniu pentru o bombă atomică. Însă structura inspecţiilor internaţionale este vagă, iar calendarul anulării sancţiunilor, la fel. Obama a precizat că inspecţiile vor putea monitoriza întregul lanţ nuclear şi că o comisie de aprovizionare va examina importurile iraniene, pentru a se asigura că echipamentul va fi adecvat unor scopuri nucleare paşnice, nu militare. Inspectorii de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) pot merge oriunde, a subliniat el. Însă administraţia a rămas vagă în definirea termenului „oriunde“, iar Iranul a anunţat că nu va fi necesar să permită inspecţii în baze militare.

            Preşedintele american a mai spus că sancţiunile urmează să fie anulate numai după ce Iranul îşi onorează angajamentele. ”Încă mai sunt detalii de stabilit”, a spus el, ”însă cadrul, cred, îndeamnă Iranul să facă ceea ce este necesar să facă la Fordo, cu centrifugele şi aşa mai departe. În acel punct, apoi, sancţiunile ONU sunt suspendate”. Obama a prezentat acordul în domeniul nuclear în termeni mai largi, admiţând că este nesigur în legătură cu intenţiile liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, cu care a corespondat. ”El este destul de dificil de citit”, a spus Obama. „Scrisorile ayatollahului sunt“, a precizat el, ”pline de o mulţime de evocări a ceea ce el percepe drept nedreptăţi trecute făcute Iranului”. Însă preşedintele a subliniat că este grăitor faptul că ayatollahul le-a permis negociatorilor să facă anumite concesii.