Vladimir Putin a obţinut 63,6% din voturi la alegerile prezidenţiale de duminică, din Rusia, potrivit rezultatelor de ieri, după numărarea tuturor buletinelor. El este urmat de comunistul Ghennadi Ziuganov, cu 17,18% din voturi. Miliardarul independent Mihail Prohorov a obţinut 7,98% din sufragii iar ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, 6,22%. Pe ultima poziţie se află liberalul Serghei Mironov, cu 3,85% din voturi. Putin a obţinut rezultate incredibile în unele zone ale ţării, respectiv aproape 100% în Cecenia, dar nu a depăşit pragul de 50% la Moscova. În celelalte republici din Caucaz, Putin a obţinut, ca de obicei, scoruri record: 92% în Inguşetia, 92,8% în Daghestan şi 91,36% în Karaceaevo-Cerkesia. Putin a obţinut cel mai prost scor al său în Irkuţk, 55,4% din voturi. În oraşul său natal, Sankt-Petersburg, a obţinut 58,7% din voturi, un scor inferior alegerilor precedente. Bineînţeles, s-au semnalat numeroase nereguli în procesul de votare.

Vladimir Putin a cerut investigaţii în urma acuzaţiilor privind nereguli la scrutinul prezidenţial. ”Alegerile din Rusia nu au permis o competiţie reală iar abuzarea de resurse guvernamentale a asigurat că învingătorul final al alegerilor este Vladimir Putin”, au anunţat observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). ”Alegerile prezidenţiale din Rusia au fost, în mod clar, fraudate în favoarea câştigătorului”, a afirmat OSCE.

LACRIMA LUI PUTIN Duminică seara, în faţa a circa 100.000 de susţinători reuniţi în apropiere de Kremlin, Putin a apărut cu obrazul brăzdat de o lacrimă contrastând cu imaginea sa de om puternic. Mai târziu, el a recunoscut că lacrimile erau adevărate, dar din cauza vântului. Nimeni nu a apreciat explicaţia, iar criticii săi nu au ratat ocazia de a-l ataca. Aleksei Navalni, una dintre figurile opoziţiei care protestează la Moscova din decembrie, a reacţionat şi el cu ironie: ”Astăzi, liderul nostru a avut un motiv bun pentru a plânge. A privit în jurul lui şi a zis: Dumnezeule, ce am făcut?”.

NATO VREA CONTINUITATE Secretarul general al NATO a anunţat că se bazează pe continuitatea politicii Moscovei în relaţiile cu NATO. El şi-a exprimat convingerea că politica externă rusă nu se va schimba. Un summit Rusia-NATO ar putea avea loc în mai, la Chicago, dacă părţile ajung la un acord privind cooperarea în apărarea antirachetă. Rasmussen şi-a exprimat speranţa că Rusia şi NATO vor avea un parteneriat veritabil, obiectiv fixat la summit-ul de la Lisabona, în noiembrie 2010.

CRITICI UE Preţedintele PE, Martin Schulz, critică neregulile procesului electoral din Rusia, căruia i-a lipsit corectitudinea, în special în ceea ce priveţte alegerea limitată a candidaţilor ţi neregulile din timpul votului. ”Rusia este un partener strategic al UE. Trebuie să cooperăm pentru îmbunătăţirea relaţiilor. Parteneriatul nostru trebuie să se bazeze pe respectarea unor valori precum democraţia, domnia legii ţi libertatea de expresie. UE aşteaptă să lucreze cu viitorul preşedinte şi viitorul guvern al Rusiei, sprijinind pe deplin agenda de modernizare a acestei ţări”, a mai declarat Schulz. Printre subiectele de politică externă de pe agenda parteneriatului Rusia-UE se numără Siria, Orientul Mijlociu şi Iranul.

LIDERII GERMAN, CHINEZ, ARMEAN, AFGAN, BELARUS ŞI SIRIAN L-AU FELICITAT PE VLADIMIR PUTIN PENTRU VICTORIA DIN ALEGERI

PRESA ARE CUVÂNTUL Alegerea lui Putin a determinat presa europeană să se lanseze în comentarii. În opinia Index.hu, cea mai importantă publicaţie ungară online, ”Putin are de-acum două opţiuni, să lanseze un dialog cu opoziţia sau să devină şi mai dur”.”The Guardian” apreciază că ”Putin intră în epoca sa brejnevistă: el a încetat să fie doar un lider ales, angajându-se, în schimb, pe calea unei preşedinţii pe viaţă”. ”Financial Times” crede că, ”scrutinul de duminică marchează mai degrabă începutul a ceea ce va fi, după toate probabilităţile, ultimul său mandat de şase ani. Începutul sfârşitului erei Putin”. În opinia publicaţiei germane ”Die Welt”, ”alegerile prezidenţiale ar putea marca, paradoxal, începutul sfârşitului sistemului Putin, deoarece Rusia are acum ce nu a avut niciodată: o clasă de mijloc care vrea să fie luată în serios şi care s-a săturat de corupţia omniprezentă”. Problema fraudelor revine în numeroase alte ziare. ”O sută de ruble pentru un vot”, denunţă NRC Next.”La Libre Belgique” subliniază că ”ambianţa în secţiile de votare nu s-a schimbat din epoca fostei URSS, când 99,99% dintre alegători erau obligaţi să se prezinte la urne pentru a vota pentru un singur candidat”.

ÎN LOC DE CONCLUZIE Mii de manifestanţi s-au strâns, ieri, în piaţa Puşkinskaia din Moscova, pentru a denunţa victoria lui Putin. Zeci de camioane cu scutieri au fost trimise în centrul Moscovei, iar un elicopter a survolat piaţa. Un grup de manifestanţi a încercat să meargă pe jos spre Kremlin din piaţa Puşkinskaia însă a fost oprit de scutieri. Circa 100 de activişti din gruparea radicală de opoziţie Cealaltă Rusie au fost reţinuţi în cursul unui protest neautorizat din apropiere de Comisia Electorală Centrală. Trei reporteri au fost reţinuţi, de asemenea, pentru scurt timp, iar unul dintre ei ar fi fost bătut. Cel puţin 800 de persoane au participat la un miting neautorizat al opoziţiei la Sankt Petersburg, iar 70 dintre ei au fost arestaţi. Între timp, circa 10.000 de persoane s-au strâns în piaţa Manej, în apropiere de Kremlin, pentru a saluta victoria lui Putin.