Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a spus marţi, în legătură cu o propunere a SUA, că discuţiile pe tema scutului antirachetă nu trebuie legate de programul nuclear iranian. Liderul rus a salutat totuşi faptul că administraţia Obama este dispusă să înceapă discuţii despre proiectul scutului, promovat de George W. Bush. Medvedev, aflat la Madrid, s-a declarat favorabil unui scut antirachetă comun, pentru combaterea ameninţărilor globale. La Washington, un oficial de rang înalt a confirmat marţi că Obama i-a scris lui Medvedev o scrisoare care leagă viitorul proiectului american al scutului antirachetă în Europa de atitudinea Rusiei faţă de ameninţarea iraniană. Obama a spus că SUA ar fi dispuse să nu desfăşoare scutul antirachetă în Europa, în schimbul unui ajutor al Rusiei în privinţa problemei nucleare iraniene. Scrisoarea preşedintelui american către omologul său rus nu conţine propuneri concrete privitoare la scutul antirachetă, a declarat, marţi, purtătoarea de cuvînt a Kremlinului, Natalia Timakova.

Rusia s-a pronunţat, luni, împotriva prelungirii tratatului START cu SUA şi doreşte înlocuirea sa cu un acord care să acopere şi vectorii purtători de armament nuclear, ceea ce administraţia Bush încerca să evite. ”Şi noi şi americanii avem, în realitate, mult mai puţine focoase nucleare decît permit acordurile existente. Deci prelungirea acordului ar însemna trimiterea unui semnal negativ, acela că se pot fabrica în prezent aceste arme”, a declarat ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. Rusia speră să încheie cu SUA un acord cu caracter juridic obligatoriu, pentru a înlocui tratatul START, care expiră la sfîrşitul anului. Hillary Clinton, noul secretar de Stat american, a promis în ianuarie, după numirea sa, că va renegocia rapid cu Moscova acest tratat, semnat la scurt timp după căderea URSS. Încheierea unui acord care să înlocuiască START I, cel mai important tratat de reducere a armamentului din istorie, este considerată atît la Moscova, cît şi la Washington, o şansă pentru a face progrese în reducerea arsenalelor militare, în paralel cu ameliorarea relaţiilor bilaterale.

Lavrov a mai spus că ţara sa doreşte ca SUA să fie de acord ca noul tratat să limiteze şi numărul de vectori purtători de armament nuclear, precum bombele, obuzele de artilerie sau submarinele. Însă, acest punct riscă să fie dificil în negocierile asupra noului tratat. Rusia ar dori păstratea limitelor nu numai în ceea ce priveşte focoasele, dar şi limitarea tuturor tipurilor de vectori de armament nuclear. Potrivit lui Lavrov, administraţia Bush a încercat să evite impunerea de limite în privinţa vectorilor purtători de armament nuclear. Analiştii sînt de părere că Rusia este îngrijorată de măsurile luate de SUA pentru a încadra vectorii purtători de armament nuclear în categoria armamentului convenţional, deci nestrategic. Oficialii ruşi spun că vor ca noul acord să acopere şi acest armament convertit. Lavrov a declarat că îi va prezenta aceste propuneri omologului său american, la întîlnirea de la Geneva, săptămîna aceasta.

Tratatul START a fost semnat în 31 iulie 1991, de preşedinţii George H. Bush şi Mihail Gorbaciov, la cinci luni după căderea URSS şi după aproape zece ani de negocieri dificile. În mod simbolic, cei doi lideri au folosit stilouri făcute din rachete topite pentru a semna tratatul.