”Bucureştiul era cunoscut cândva ca Parisul Estului sau Micul Paris însă parizienii ar trebui sfătuiţi să evite capitala României, cel puţin până când ultimul conflict franco-român se stinge”, comentează blogul ”The Economist”, adăugând că ”cele două Parisuri ale Europei nu au fost niciodată mai îndepărtate”. Relaţiile dintre cele două ţări au fost în general pozitive de la aderarea României la UE, în 2007. Cel puţin până în august, când preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a ordonat expulzarea romilor care locuiesc ilegal în Franţa, majoritatea cetăţeni români. Nu a trecut mult timp până când acuzaţiile de oportunism şi chiar rasism s-au îndreptat spre Franţa. Dar România a fost atentă să nu facă prea multe valuri. Ştia că are nevoie de sprijin francez pentru aderarea sa la spaţiul Schengen, prevăzută în martie. Din păcate, se pare că tocmai asta a pierdut, comentează autorul, într-un articol cu titlul ”Lăsaţi-ne înăuntru”. Deşi aparent a trecut evaluarea tehnică a experţilor Schengen, vineri, demersul României dar şi al Bulgariei este ţinut pe loc de Franţa, precum şi de Germania, din cauza acuzaţiilor că nu au reuşit să combată criminalitatea organizată şi corupţia. Aşa cum era de bănuit, românii strigă acum ”fault”. Săptămâna aceasta, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a sugerat că UE aplică standarde duble în cazul României şi Bulgariei şi riscă să alimenteze euroscepticismul în rândul cetăţenilor celor două ţări. Termenul de aderare în martie pare să fie o cauză pierdută, dar Baconschi încă speră ca ţara sa să adere în timpul preşedinţiei ungare a UE, care se încheie la sfârşitul lui iunie.

Informaţia că Franţa şi Germania vor să amâne aderarea României la Schengen a apărut înainte de Crăciun, dar răspunsul acesteia nu a ajutat prea mult cauza sa. Mai întâi, Baconschi a ameninţat că va impune obligaţii suplimentare Croaţiei, ţara candidată la UE cea mai apropiată de aderare. Apoi a spus că România va denunţa mecanismul de cooperare şi verificare. Separat, un grup de parlamentari români a spus că va amâna ratificarea unui protocol al Tratatului de la Lisabona, care permite adăugarea a 18 eurodeputaţi în Parlamentul European. Când a devenit clar că România nu se află în poziţia de a duce la îndeplinire aceste ameninţări, preşedintele Traian Băsescu a dat înapoi. Însă răul fusese făcut, comentează ”The Economist”.