Premierul italian a cerut, vineri, presei italiene să înceteze să mai exagereze criza economică ce afectează ţara, spunînd că aceasta nu este, sub nicio formă, tragică. ”Cred că este dăunător intereselor noastre ale tuturor dacă presa continuă să prezinte criza drept ceva definitiv şi tragic”, le-a spus premierul de centru-dreapta jurnaliştilor. ”Este o criză masivă, dar cred că adjectivul tragic este absolut nepotrivit, aşa că le cer celor care lucrează în media să dea dovadă de ceva bunăvoinţă, în interesul nostru al tuturor”, a spus el. Cei mai mulţi analişti se aşteaptă ca economia Italiei să se contracte cu circa 3% anul acesta, de trei ori mai mult decît în 2008, cînd a înregistrat deja cea mai mare scădere a Produsului Intern Brut din 1975. Italia nu a mai avut doi ani consecutivi de creştere economică negativă din al Doilea Război Mondial. ”Televiziunile şi presa ar trebui să dea dovadă de mai mult sprijin pentru Guvern”, a declarat Berlusconi, a cărui familie deţine principala reţea privată de televiziune din Italia şi care, ca premier, are o influenţă considerabilă şi asupra radiodifuziunii publice. ”Italia are singura televiziune publică din lume care atacă Guvernul în funcţie”, a spus Berlusconi.

Longevitatea lui Silvio Berlusconi, care celebrează, luna aceasta, 15 ani în politică, se explică prin construirea metodică a unei imagini de star a la Hollywood, potrivit unui studiu publicat în Italia. ”Berlusconi este primul om politic italian de la sfîrşitul celui de al Doilea Război Mondial care s-a ocupat de imaginea sa cu aceeaşi grijă şi la fel de constant ca Mussolini”, subliniază Marco Belpoliti, a cărui carte, ”Corpul şefului”, s-a vîndut în 10.000 de exemplare în doar cîteva zile. ”Totuşi, pentru fotografii, Mussolini poza ca actorii cinematografului mut, era expresiv fără cuvinte, acum există televiziunea, iar Berlusconi, magnat al presei, ştie că este urmărit cu mult mai multă atenţie”, adaugă expertul, care şi-a dat teza în semiotică, teoria semnelor, cu Umberto Eco. De la intrarea sa fulgerătoare în politică, prin prima victorie la alegerile legislative din 27 martie 1994, la doar cîteva luni de la lansarea propriului partid, Berlusconi începe să se îngrijească meticulos de fizicul său, folosind aceleaşi artificii ca starurile: fotografii studiate şi retuşate, obiectivul camerei orientat astfel încît ridurile să fie atenuate, chirurgie pentru ştergerea labei de gîscă şi a pungilor de sub ochi, vopsirea părului, implanturi capilare, fond de ten... ”Obiectivul este, fireşte, protejarea imaginii glamour a unei eterne tinereţi, seducerea cu orice preţ a electoratului cu promisiunea unui happy end”, subliniază Marco Belpoliti, reamintind că modelul lui Berlusconi a fost fostul preşedintele-actor Ronald Reagan.

După executarea lui Mussolini, în 1945, al cărui cadavru a fost spînzurat de picioare într-o piaţă din Milano, fizicul politicienilor italieni a dispărut din scenă, pentru a lăsa locul ideologiei, cea a Partidului Comunist sau a Democraţiei creştine, cele două forţe ce au dominat, timp de o jumătate de secol, viaţa politică italiană. ”Fizicul lui Berlusconi este totul, pentru că este fără ideologie, nici de dreapta, nici de stînga. În societatea de azi, corpul este singurul nostru bun, singura valoare de care trebuie să avem grijă şi pe care o împărtăşim lumii. Particularitatea lui Berlusconi este că se serveşte de acest corp în mod exagerat”, spune Belpoliti.

Berlusconi, reales în 2001, apoi în 2008, graţie populismului său televizat, se va putea menţine, oare, acum cînd are 72 de ani şi nu întinereşte? ”A ajuns într-un punct foarte delicat al carierei sale. Trrebuie să înfrunte criza economică. Alegerea lui Obama în SUA, în vîrstă de 47 de ani, i-a dat o lovitură. Ar fi dorit să oprească timpul, dar moare puţin în fiecare zi, ca noi toţi”, conchide Belpoliti.