Vladimir Putin s-ar fi lăudat că poate cuceri Kievul în două săptămâni. Preşedintele Rusiei ar fi făcut această afirmație într-o discuţie prin telefon pe care a avut-o cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, relatează cotidianul italian ”La Repubblica”. Kremlinul a denunţat publicarea în presa italiană a... afirmaţiilor scoase din context ale lui Vladimir Putin. ”Este dincolo de practicile diplomatice, dacă aşa s-a întâmplat. Nu este de nivelul unei personalităţi politice serioase. Cred că aceste citate au fost scoase din context şi aveau o semnificaţie total diferită”, a spus Iuri Uşakov, consilier al Kremlinului pe probleme de politică externă. Vladimir Putin, care a reiterat că nu există militari ruşi în Ucraina, în pofida dovezilor contrare ale conducerii ucrainene, a fost sfidător în ultimele zile cu privire la dreptul Moscovei de a-şi proteja interesele în ţară.

Comentariile războinice ale lui Putin, relatate de Barroso colegilor la summitul UE de săptămâna trecută, au apărut în timp ce NATO intenţionează să construiască o nouă forţă de reacţie rapidă de până la 4.000 de militari care să poată ajunge în Europa de Est în 48 de ore, pentru a răspunde unei posibile agresiuni ruseşti. Liderul rus a fost la fel agresiv şi atunci când a fost întrebat de un reporter al BBC dacă regretă crimele din Ucraina. Încercând să se apere, a replicat în rusă: ”Care sunt scopul şi sensul operaţiunii militare din prezent din est? Şi ce a determinat escaladarea activităţilor lor? Ele au fost determinate de faptul că trupele ucrainene asediază zone civile şi trag direct în zone rezidenţiale. Aceasta este ceea ce multe state, inclusiv în Europa, preferă să nu observe, din nefericire”. Preşedintele Rusiei a fost clar iritat de confruntare, oprindu-l pe translator în mijlocul propoziţiei, la un moment dat, pentru a-i răspunde reporterului direct în engleză.

MILITARI UCRAINENI UCIȘI 15 soldaţi ucraineni au fost ucişi și alți 49 răniți în conflictul din est, în ultimele 24 de ore, a anunţat, ieri, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Andrei Lisenko. Lupte intense se desfăşoară în sud-estul regiunii Doneţk, în apropiere de localităţile Komsomolske, Vasilivka şi Rozdolne, unde se observă combatanţi rebeli şi trupe ale armatei ruse, a informat serviciul de presă al armatei ucrainene. Kievul şi occidentalii acuză de o săptămână Rusia că a trimis trupe în estul Ucrainei - peste 1.000 de soldaţi conform NATO, 1.600 potrivit Kievului, ceea ce Moscova dezminte.

UMILINȚE Soldaţii ucraineni trec prin umilinţe cumplite când cad în mâinile rebelilor. Mulţi spun că şi-ar da viaţa în schimbul onoarei, doar să nu fie batjocoriţi de pro-ruşi. Separatiştii au filmat şi postat pe internet imagini în care arată cum îi... reeducă pe militarii ucraineni capturaţi. Prizonierii sunt duşi pe câmpuri, obligaţi să se dezbrace şi supuşi unor jocuri crude, sub ameninţarea armelor. Nimeni nu ştie dacă soldaţii aceştia mai trăiesc. Cert este că separatiştii sunt mai bine înarmaţi decât acum două luni. Au tancuri de producţie rusească, puşti de asalt noi şi trec la contraatac. Aproape copleşiţi, militarii ucraineni nu mai încearcă să elimine punctele de rezistenţă ale rebelilor. Se concentrează în altă direcţie: să încetinească ofensiva trupelor ruseşti din zona Mării Azov. Însă localnicii sunt împotriva lor. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, în ultimele cinci luni, peste o jumătate de milion de oameni şi-au părăsit locuinţele din estul Ucrainei, de teama luptelor.

DOCTRINĂ MILITARĂ ADAPTATĂ LA NATO Moscova îşi va adapta doctrina militară ţinând cont de apariţia unor noi ameninţări şi mai ales de consolidarea prezenţei NATO la frontierele sale, a declarat, ieri, un oficial militar rus. Doctrina militară actuală, care datează din 2010, va fi adaptată până la sfârşitul anului şi va lua în considerare Primăvara Arabă, conflictul din Siria şi situaţia din Ucraina, a precizat Mihail Popov, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate rus, denunţând o politică de degradare a relaţiilor cu Moscova din partea NATO. Ieri, ministrul rus al Apărării a anunțat că forţele aeriene ruse vor primi, anul acesta, cel puţin 230 de avioane şi elicoptere, dintre care 50 deja au intrat în serviciu. Serghei Şoigu a precizat că 50 de aparate de zbor sunt deja în serviciu, iar alte 180 vor fi primite până la sfârşitul lui 2014. Ministrul a adăugat că, în aceste condiţii, este important ca membrii forţelor aeriene să se pregătească pentru a putea folosi echipamentele de ultimă generaţie.

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a anunțat că iniţiativa Ucrainei privind schimbarea statutului de stat nealiniat şi aderarea la NATO subminează eforturile de soluţionare paşnică a crizei ucrainene. Săptămâna trecută, premierul Arseni Iaţeniuk a anunţat că Ucraina vrea să relanseze procesul de aderare la NATO, în faţa agresiunii ruse. În aprilie 2008, la summitul de la Bucureşti, liderii ţărilor NATO au convenit că este firesc ca Ucraina să se alăture Alianţei la un moment dat, ceea ce a iritat puternic Rusia. Dar în 2010, Guvernul pro-rus al preşedintelui Viktor Ianukovici a renunţat la acest obiectiv, continuând însă cooperarea cu NATO.

GAZE DIN SLOVACIA Slovacia a început să livreze, ieri, gaze naturale, în flux invers, către Ucraina, privată de gaze naturale ruseşti din cauza conflictului armat care devastează estul ţării. Premierii slovac, Robert Fico, şi ucrainean, Arseni Iaţeniuk, au asistat la darea în folosinţă a acestui gazoduct, care asigură o legătură între Vojany, în estul Slovaciei, şi Ujgorod, în vestul Ucrainei. Capacitatea maximă a acestui gazoduct, de zece miliarde de metri cubi pe an, ar putea să fie atinsă în primăvara anului viitor. Ucraina consumă aproximativ 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, din care aproximativ 30 de miliarde erau importate din Rusia.

Numărul 2 german în domeniul energiei - RWE - a reluat deja, în aprilie, livrările de gaze naturale către Ucraina, prin Polonia, în baza unui acord semnat în 2012, care prevede aceste fluxuri inverse, văzute cu ochi răi de Moscova. Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaze naturale către Ucraina, care refuză să accepte scumpiri impuse de gigantul rusesc Gazprom după venirea la putere a unor politicieni mai apropiaţi Occidentului. Decizia Rusiei provoacă temeri cu privire la apariţia unor perturbări în livrarea de gaze naturale ruseşti către UE, din care aproape jumătate tranzitează teritoriul ucrainean, aşa cum s-a întâmplat în precedentele războaie ale gazelor naturale, în 2006 şi 2009.