”Nu trebuie să punem în permanenţă sub semnul întrebării relaţiile şi valoarea parteneriatului nostru: este ca şi cum ne-am îndoi zilnic de mariajul nostru”, declară Stefanie Babst, asistent al secretarului general adjunct al NATO. Babst a fost primul înalt oficial al NATO care a vizitat Rusia după declaraţia dură a preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, cu privire la sistemul de apărare antirachetă.

Într-un interviu acordat cotidianului rus ”Kommersant”, Babst explică de ce nu trebuie exagerate divergenţele pe marginea acestui subiect. ”În ultimii 10-15 ani, în relaţiile dintre Rusia şi NATO s-au înregistrat multe suişuri şi coborâşuri. Adesea, Rusia pune accentul pe un subiect de care e îngrijorată cu precădere: de data aceasta este vorba de sistemul de apărare antirachetă”, subliniază Babst. În opinia sa, această atitudine a Moscovei are legătură în primul rând cu situaţia politică internă din Rusia. Totuşi, NATO abordează cu toată seriozitatea declaraţia lui Medvedev, oferind un singur răspuns: organizaţia intenţionează să respecte deciziile adoptate cu un an în urmă, în timpul summit-ului de la Lisabona, când toţi cei 28 de membri au recunoscut că există ameninţări cu rachetă reale, la care trebuie să se dea o replică pe măsură. Însă, după cum reiterează Stefanie Babst, sistemul NATO de apărare antirachetă este unul în totalitate defensiv şi nu este îndreptat împotriva Rusiei. Tot la acel summit s-a decis ”resetarea relaţiilor cu Rusia”, iar această propunere rămâne în vigoare. ”NATO şi Rusia au multe interese comune în domeniul securităţii, în afara problematicii privind scutul antirachetă”, afirmă Babst, exprimându-şi speranţa că şi pe marginea acestei probleme se va ajunge, într-un final, la o înţelegere. Revenind la contextul electoral al declaraţiei lui Medvedev, oficialul NATO precizează că în astfel de perioade se fac, de obicei, afirmaţii răsunătoare, adresate în primul rând auditoriului intern. Astfel se procedează şi în alte ţări, nu doar în Rusia, asigură Babst. NATO se pronunţă în continuare pentru aprofundarea cooperării cu Rusia în numeroase domenii. Totodată, Babst este convinsă cu nu se poate construi un parteneriat cu cineva la adresa căruia formulezi tot felul de acuzaţii.

Invocând presa şi sondaje sociologice din Rusia, Stefanie Babst constată cu satisfacţie că majoritatea cetăţenilor ruşi doresc ca Rusia să devină parte a structurilor euroatlantice. ”Tinerii din Rusia vor să înveţe la Utrecht sau Roma, vor să se deplaseze liberi prin lume şi să-şi aleagă unde să se stabilească. Ei doresc să fie parte a unei mari structuri europene, iar NATO este parte a acestei structuri”, subliniază ea. Stefanie Babst consideră total neproductiv ca din cauza unei singure divergenţe, în speţă sistemul antirachetă, să fie anulate toate rezultatele pozitive la care s-a ajuns în alte domenii.