Cancelarul german, Angela Merkel, i-a promis preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, că va depune eforturi în favoarea desfiinţării regimului de vize în UE pentru cetăţenii ruşi, în schimbul retragerii trupelor ruse din Transnistria. În cursul unei conferinţe ruso-germane de două zile, desfăşurată la Ekaterinburg, Merkel a afirmat că Germania va contribui la abolirea vizelor UE pentru cetăţenii ruşi, dar şi la înfiinţarea unui consiliu care să gestioneze relaţiile de politică externă şi securitate comune. Nici Medvedev, nici Serghei Prihodko, responsabil de politica externă a Kremlinului, nu au răspuns ofertei lui Merkel. Problema Transnistriei, regiune separatistă a R. Moldova, care nu este recunoscută oficial de niciun stat, blochează eforturile autorităţilor de la Chişinău de a se apropia de Occident. Majoritatea transnistrenilor dispun de paşapoarte ruseşti, iar pe teritoriul regiunii separatiste sunt staţionate trupe ruse. Rezolvarea problemei transnistrene ar reprezenta un succes diplomatic de proporţii pentru Angela Merkel, care a făcut prima propunere în acest sens cu o lună şi jumătate în urmă, în timpul unei vizite la Berlin a preşedintelui rus. Merkel a afirmat atunci că, dacă Rusia îşi retrage trupele din Transnistria, va fi înfiinţat un consiliu care să gestioneze problemele de politică externă şi securitate între Bruxelles şi Moscova. ”Oficialii UE au fost nemulţumiţi pentru că Merkel a făcut propunerea fără a se consulta cu ei”, a afirmat Ochmann Cornelius, expert în probleme legate de Europa de Est la Bertelsmann Foundation.

Deocamdată, Rusia a început, luni, o rotaţie a trupelor de menţinere a păcii din Transnistria, în cadrul Forţei Colective de Pace formate din 402 militari ruşi, 492 de militari transnistreni, 355 de militari moldoveni şi zece observatori ucraineni. Trupele de menţinere a păcii acţionează la 15 puncte de control din Transnistria. Forţa colectivă de pace a anunţat că rotaţia batalionului rusesc va avea loc în mai multe etape, între 19 şi 26 iulie, o companie de infanterie motorizată urmând să fie staţionată la Dubăsari, iar restul batalionului, la Bender. Transnistria este considerată drept zonă de conflict îngheţat de la încheierea războiului din 1991, iar negocierile pentru reglementarea statutului regiunii separatiste sunt mediate de Rusia şi OSCE, în timp ce UE şi SUA au statut de observatori. Tensiunile din regiune s-au amplificat la scurt timp după ce patru partide pro-occidentale au preluat puterea la Chişinău, după opt ani de conducere comunistă şi au format un guvern de coaliţie care promovează relaţii mai apropiate cu Occidentul. Noua conducere moldoveană a cerut retragerea trupelor ruse din ţară şi înlocuirea actualului contingent de menţinere a păcii cu o misiune multinaţională cu mandat internaţional. Transnistria a solicitat Rusiei sporirea efectivelor actualei forţe de menţinere a păcii, regimul separatist afirmând că se teme că R. Moldova ar putea încerca să recurgă la o intervenţie armată pentru a prelua controlul asupra regiunii separatiste. Negocierile privind statutul Transnistriei, desfăşurate în format 5 + 2, sunt practic blocate din februarie 2006. Tiraspolul insistă asupra declarării independenţei şi chiar a integrării în Rusia, în timp ce R. Moldova vrea să ofere Transnistriei statut de autonomie extinsă.