Tribunalul Bucureşti trebuie să decidă în 2 septembrie dacă preşedintele de onoare al PC, Dan Voiculescu, a colaborat cu fosta Securitate. În documentele depuse la instanţă se arată că liderul PC a susţinut, la audierile la Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor fostei Securităţi (CNSAS) din iunie-iulie 2006, că dădea informaţii despre cetăţeni străini: “Lucrînd în comerţ exterior, eram obligat să-mi cîştig şi eu o pîine cînd mă întrebau de un cetăţean străin. Dar nici pe acela nu îl turnam în sensul de a-i face vreun rău. Despre români, după cum rezultă din toate dosarele şi din toate hîrtiile acestea, nu am vorbit în viaţa mea. Nu era preocuparea mea. Preocuparea mea era comerţul exterior”. Potrivit stenogramei, omul de afaceri a precizat că a fost urmărit de Securitate tot timpul şi că a fost dorit să le fie de folos. Conform aceluiaşi document, el nu a recunoscut numele de cod “Mircea” şi “Felix”, însă şi-a recunoscut scrisul de pe notele informative. Potrivit actelor de la instanţă, Voiculescu nu a putut să explice de ce documentele scrise de el apar semnate cu numele “Felix”. Pe parcursul audierilor, Voiculescu nu a recunoscut acuzaţiile aduse de CNSAS potrivit cărora ar fi colaborat cu Securitatea, susţinînd că nu vede care este problema în aceste „note de serviciu”. În opinia sa, el nu a „turnat” pe nimeni, documentele conţinînd doar păreri personale. De asemenea, potrivit stenogramei CNSAS, pe parcursul audierilor, Voiculescu a recunoscut că a dat informaţii şi despre studenţi stăini şi despre oameni de afaceri din stăinatate, dar şi despre rude ale sale care au plecat din ţară şi nu s-au mai întors, însă consideră că nu a făcut poliţie politică. La audieri, membri CNSAS au susţinut că există o notă olografă potrivit căreia Voiculescu a dat informaţii despre opiniile politice ale unui cetăţean stăin, Leopold, care îşi manifesta dezacordul cu privire la politica din România, din perioada anilor 1972-1977. Nici în acest caz omul de afaceri nu a recunoscut că a făcut poliţie politică. Dan Voiculescu susţine, în acţiunea depusă în instanţă, că a “constituit un subiect de interes aparte pentru Securitate” prin “funcţia, relaţiile, legăturile personale şi conştinţele profesionale şi de limbi străine”, încercîndu-se să fie racolat în reţeaua de colaboratori ai Securităţii, “fără rezultat”. Omul de afaceri arată, în acţiunea înaintată judecătorilor, că are un veridict de necolaborare cu Securitatea din partea CNSAS şi că acest dosar este o “manipulare politică”. Dosarul lui Voiculescu a ajuns la Tribunal după ce legea CNSAS a fost declarată neconstituţională, iar competenţa instanţelor s-a schimbat. Astfel, Tribunalul Bucureşti a devenit prima instanţă de judecată care se poate pronunţa asupra unei eventuale colaborări cu poliţia politică.