Ucraina a intrat de ieri într-o nouă eră, după destituirea de facto a lui Viktor Ianukovici din funcţia de preşedinte, sâmbătă, şi eliberarea opozantei Iulia Timoşenko. Speranţa de ieşire din criză a Ucrainei este totuşi afectată, în contextul în care comunitatea internaţională îşi exprimă îngrijorarea că această ţară cu 46 de milioane de locuitori este tot mai divizată între estul rusofon şi rusofil, majoritar, şi vestul naţionalist şi ucrainofon. Astfel, premierul polonez, Donald Tusk, a apreciat, sâmbătă seara, că există forţe care ameninţă integritatea teritorială a Ucrainei, fără să precizeze natura acestora. Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, i-a îndemnat pe reprezentanţii politici ucraineni să acţioneze responsabil pentru a păstra integritatea teritorială şi unitatea ţării.

Preşedintele Parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, a preluat interimar funcţia de preşedinte al ţării. Alegeri prezidenţiale anticipate au fost stabilite pe 25 mai. Turcinov le-a dat deputaţilor termen până mâine să formeze o nouă majoritate şi un Guvern de unitate naţională.

TIMOŞENKO NU VREA SĂ FIE PREMIER Aşezată într-un scaun cu rotile, în faţa a 50.000 de persoane prezente în Piaţa Independenţei (Maidan), fosta conducătoare propulsată în urma Revoluţiei Portocalii din 2004, încarcerată din 2011 pentru abuz de putere, Iulia Timoşenko, le-a cerut, printr-un mesaj extrem de emoţionant, să continue lupta. Iulia Timoşenko a declarat ieri că nu este interesată de funcţia de premier al Ucrainei. Cancelarul german, Angela Merkel, a îndemnat-o să acţioneze în favoarea unităţii Ucrainei şi a opoziţiei. Merkel a discutat ieri la telefon cu Timoşenko şi i-a propus să primească îngrijiri medicale în Germania. Angela Merkel şi preşedintele rus, Vladimir Putin, au subliniat ieri, într-o conversaţie telefonică, importanţa păstrării integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Fostul şef de stat Ianukovici s-ar ascunde în regiunea Doneţk, de unde este originar, după ce a încercat să ia un avion spre Rusia, dar a fost împiedicat de poliţia de frontieră. În schimb, fiii acestuia şi familiile lor ar fi reuşit să părăsească ţara. ”Ianukovici este KO”, şi-a exprimat bucuria unul dintre principalii lideri ai opoziţiei ucrainene, campionul mondial la box Vitali Kliciko, care ar putea juca un rol politic important în lunile următoare. Numeroşi oficiali au fost deja destituiţi sau au demisionat şi s-au ascuns de furia mulţimii.

”FASCIŞTII DE LA PUTERE” Aproximativ 2.000 de persoane s-au reunit ieri pentru a denunţa ”fasciştii aflaţi la putere la Kiev”, la apelul unor mişcări pro-ruse, la Sevastopol, în Crimeea, unde se află Flota rusă la Marea Neagră. Protestatarii manifestau în piaţa centrală, la apelul partidului politic Blocul Rusesc şi al unor asociaţii pro-ruse, agitând steagul Rusiei şi Flotei ruse la Marea Neagră. ”Noua putere vrea să-i priveze pe ruşi de drepturi şi cetăţenie”, avertizau organizatorii, referindu-se la ucrainenii rusofoni. Sevastopolul se află în Crimeea, o peninsulă în sudul Ucrainei care a aparţinut, în cadrul Uniunii Sovietice, Rusiei, după care a fost cedată Ucrainei, în 1954. Oraşul continuă să găzduiască Flota rusă la Marea Neagră. Crimeea este o republică autonomă, ale cărei autorităţi locale au sugerat, la începutul lui februarie, amendarea Constituţiei locale astfel încât să prevadă că Rusia este garanta acestei autonomii în faţa restului Ucrainei, relansând îngrijorările cu privire la tendinţe separatiste.

PERICOL NUCLEAR Oficiali de rang înalt din cadrul Serviciului ucrainean de Securitate (SBU), atât de la cartierul general, cât şi de la nivelul filialelor regionale, au dezertat fără să-şi delege atribuţiile, a declarat Valentin Nalivaicenko, care asigură legătura cu Securitatea. De asemenea, agenţia nu are comunicaţii, nu are conducere, nu are planuri pentru apărarea depozitelor nucleare sau a Centralei Hidroelectrice de pe Nipru, nu are nimic, a subliniat el. Nalivaicenko l-a îndemnat pe preşedintele Parlamentului să prezinte candidaturi în vederea încredinţării securităţii Ucrainei. El a îndemnat totodată la numirea unui nou procuror general şi a unui şef al serviciilor speciale de protecţie.

LEGEA LIMBILOR MINORITĂŢILOR, ABROGATĂ Ieri, Parlamentul i-a destituit pe miniştrii Educaţiei şi Sănătăţii şi a abrogat o lege adoptată în 2012, care stabilea cadrul legal pentru o extindere a folosirii limbilor minorităţilor. Legea permitea utilizarea limbii ruse în afaceri, în şcoli, dar şi în alte domenii. Adoptarea legii a fost unul dintre punctele importante ale campaniei lui Ianukovici, care s-a angajat să răstoarne promovarea limbii ucrainene ca singura limbă în ţară de către fostul preşedinte Viktor Iuşcenko.

REACŢII DIFERITE Rusia a acuzat opoziţia că nu a îndeplinit nici măcar una dintre obligaţiile din acordul semnat vineri cu Ianukovici şi a denunţat ”extremişti înarmaţi şi jefuitori, ale căror acţiuni constituie o ameninţare directă la adresa suveranităţii Ucrainei”. Tonul europenilor a fost radical diferit. ”Nu există nicio lovitură de stat la Kiev. Clădirile oficiale au fost abandonate. Preşedintele Parlamentului a fost ales în mod legitim”, a declarat ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, care a participat la negocierile dintre opoziţie şi putere. SUA au salutat eliberarea Iuliei Timoşenko şi au subliniat că ucrainenii sunt cei care îşi stabilesc viitorul. Însă Ucraina, în opinia generală, este departe de deznodământ. Deşi situaţia este calmă şi pare că s-a stabilizat din punct de vedere politic, Ucraina se află într-o situaţie economică pe care şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, a catalogat-o drept ”îngrozitoare”. Răsturnările de sâmbătă riscă puternic să afecteze promisiunea Rusiei de a acorda un credit în valoare de 15 miliarde de dolari, din care a efectuat doar o plată de trei miliarde de dolari, şi o reducere importantă la preţul gazelor. Europenii au promis o asistenţă financiară mai modestă, de 610 milioane de euro.

RUŞI ARESTAŢI PENTRU... SOLIDARITATE Poliţia rusă a arestat, ieri, patru persoane pentru că au manifestat, la Sankt Petersburg, în semn de solidaritate cu mişcarea de protest din Ucraina. Un grup de activişti, inclusiv artistul Piotr Pavlenski, care şi-a bătut un piron, prin testicule, între pavelele din Piaţa Roşie, la Moscova, a ridicat o minibaricadă din pneuri, în apropiere de Catedrala Mântuitorului, unul dintre simbolurile celui de al doilea cel mai important oraş din Rusia. Ei agitau steaguri ucrainene şi băteau în bucăţi de tablă. Acţiunea a durat 20 de minute. Poliţia şi pompierii au intervenit imediat. Într-un comunicat publicat în presa locală, activiştii au declarat că acţiunea lor este un ”cântec de libertate şi revoluţie” şi că doresc să arate că ”mişcarea ucraineană de contestare se răspândeşte şi a infiltrat inima Imperiului”, referindu-se aparent la Rusia.