"Înfiinţarea unor baze de apărare antirachetă în Polonia şi România poate afecta grav securitatea militară şi nu contribuie la crearea unei Europe stabile, paşnice şi unite”, a declarat emisarul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko. ”La momentul respectiv nu am primit un răspuns la propunerile nostre cu privire la o definiţie comună a termenului ”forţe combatante semnificative”. În aceste condiţii, vom decide independent cât de semnificativă va fi mobilizarea NATO în est pentru securitatea noastră naţională. Nu avem nicio îndoială că înfiinţarea unor baze de apărare antirachetă în Polonia şi România poate afecta grav securitatea militară şi nu este menită să contribuie la crearea unei Europe stabile, paşnice şi unite”, a declarat el.

            Gruşko a adăugat că, ”pentru Moscova, actul fondator privind relaţiile dintre Rusia şi NATO rămâne unul dintre acordurile de bază care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi obţinută doar prin cooperare”. Gruşko a declarat, de asemenea, că ”documentul conţine principii fundamentale privind relaţiile NATO - Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euro-atlantică este indivizibilă și cel conform căruia alianţa nu îşi va menţine securitatea prin mobilizări permanente de forţe combatante semnificative. Acesta prevede, de asemenea, că NATO nu intenţionează să mobilizeze arme nucleare în noi state membre. În cele din urmă, documentul afirmă că Rusia şi NATO nu se consideră inamici şi nu intenţionează să îşi submineze reciproc securitatea”.

            După anexarea Crimeei de către Rusia, în martie 2014, şi începutul conflictului din estul Ucrainei, NATO şi-a intensificat prezenţa la graniţele Rusiei, inclusiv în țările baltice.