Un oficial iranian de rang înalt a declarat ieri, în cursul unei vizite la Damasc, că ”Israelul va regreta agresiunea sa împotriva Siriei, la fel cum a regretat războiul de 33 de zile, de 22 de zile şi de opt zile”, a declarat secretarul Consiliului Suprem al Securităţii Naţionale Iraniene, Said Jalili. El face referire la războiul împotriva Hezbollah din Liban, în 2006, precum şi la cele două atacuri împotriva enclavei palestiniene din Fâşia Gaza, în decembrie 2008 - ianuarie 2009 şi ofensiva din 2012. Potrivit oficialului iranian, a cărui ţară reprezintă principalul aliat regional al preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, ”Siria este prima linie în faţa entităţii sioniste, iar Iranul, care conduce în prezent Grupul de ţări Nealiniate, îşi va folosi toate relaţiile pentru a susţine Siria împotriva duşmanului sionist. Lumea islamică este unită în apărarea rezistenţei împotriva Israelului”. Israelul a efectuat, miercuri, un raid aerian în Siria care a vizat rachete şi un complex militar din apropierea Damascului, pe care statul evreu îl suspecta, potrivit unui oficial american, că ar transfera arme Hezbollahului şiit libanez. Potrivit autorităţilor siriene, raidul aerian israelian a vizat un centru de cercetare militară din apropiere de Damasc.

MANDAT DE ARESTARE Justitţia militară libaneză a emis, ieri, un mandat de arestare pe numele şefului serviciilor siriene de informaţii, Ali Mamlouk, într-un caz privind un transport de explozibili din Siria în Liban, a declarat o sursă judiciară. Aceste substanţe explozibile au fost confiscate la bordul maşinii fostului ministru libanez Michel Samaha, aflat în detenţie din august. Generalul Mamlouk, care conduce serviciile de informaţii din Siria, a fost convocat de justiţia libaneză la 14 ianuarie, dar nu s-a prezentat. Generalul sirian a făcut carieră în domeniul informaţiilor şi a ştiut să câştige încrederea totală a preşedintelui Bashar al-Assad. Numele generalului apare pe lista persoanelor sancţionate de UE. O telegramă americană datând din 2007 şi dezvăluită de WikiLeaks evocă ”activităţi contestabile cu privire la Liban din partea generalului Mamlouk”. Siria a exercitat o tutelă politico-militară de 30 de ani în Liban şi este suspectată că se află în spatele unei serii de asasinate care au afectat această ţară începând din 2005.

OSTATICI ELIBERAŢI Extremişti sirieni au eliberat doi cetăţeni ruşi şi un italian, răpiţi la 12 decembrie, în Siria, în schimbul unor combatanţi, a anunţat, ieri, Ministerul rus de Externe. ”Cetăţenii ruşi V.V. Gorelov şi A. Hasun, răpiţi la 12 decembrie 2012, de către extremişti sirieni, pe drumul între Homs şi Tartus, în vestul Siriei, au fost eliberaţi la 3 februarie, în schimbul unor combatanţi”, a precizat ministerul, fără să facă precizări despre combatanţi. ”Cetăţeanul italian M. Belluomo, care a fost răpit împreună cu ei, va fi predat reprezenţilor din ţara sa, de către Ministerul sirian de Externe”, potrivit comunicatului. Trei dintre foştii ostatici lucrau la turnătoria siriană privată Hmisho and Co, situată în apropiere de Homs.

CRIZA REFUGIAŢILOR Situaţia refugiaţilor sirieni din ţările vecine este marcată de un nivel ridicat de violenţe în familie, pe fondul frustrărilor psihologice specifice refugiaţilor, ca sărăcia şi schimbarea statutului social. ”În Siria, soţul meu era avocat, astăzi, în Liban, nimeni nu vrea să îl angajeze, iar asta îl supără foarte tare”, povesteşte Mariam, care, la fel ca numeroşi refugiaţi sirieni, suferă nu doar de pe urma şocului războiului, cât şi de sărăcie. Doctorul Ghazi Aswad primeşte zilnic zeci de femei într-o clinică înfiinţată de o asociaţie de binefacere din Tripoli, în nordul Libanului. ”În fiecare zi văd femei puternice care îşi ţin familia în braţe dar care se prăbuşesc în faţa mea. Sunt chirurg, însă acum am devenit psiholog din necesitate. Aceste femei sunt subiectul şocurilor violente: ale armatei, ale familiei, ale războiului”, explică doctorul. Multe dintre ele au fost supuse la violenţe fizice şi psihologice, îndeosebi din partea soţilor lor, afirmă el. Potrivit unui raport al UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie, printre cele 460 de femei intervievate, 31% au fost ameninţate cu arma de membri ai familiei, iar 7% au fost supuse la comportamente sexuale neadecvate. International Rescue Committee (IRC) a afirmat constant că violul este unul din principalale motive pentru care femeile şi tinerele fete părăsesc Siria. Organizaţia subliniază că rata ridicată a violenţelor domestice nu este un fenomen propriu conflictului sirian, iar condiţiile de viaţă ale refugiaţilor care au pierdut totul, la fel ca stresul, promiscuitatea şi diferenţa de clasă socială joacă un rol important. Potrivit unui raport al UNFPA, 74% dintre refugiaţii intervievaţi declară că îşi bat copiii în mod regulat, de teamă ca aceştia să nu deranjeze libanezii din ţara-gazdă şi să provoace probleme întregii familii, cum ar fi expulzarea!