Preşedintele rus, Vladimir Putin, a subliniat ieri că suma de 385 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale este ultima ofertă pe care Rusia o face Ucrainei şi a ameninţat că trece la altă fază, în cazul în care Kievul refuză.
Rusia şi Ucraina au reluat, ieri, negocierile pe tema gazelor naturale, la Bruxelles, într-o atmosferă destinsă de amânarea până la 16 iunie a ultimatumului dat de Moscova Kievului pentru plata datoriei la gaze. Comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, mediator în vederea menţinerii livrărilor de gaze naturale către UE prin Ucraina, şi miniştrii Energiei rus, Aleksandr Novak, şi ucrainean, Iuri Prodan, au început, la ora 7.30 GMT, negocieri care au continuat până ieri după-amiază, a anunţat CE. Oettinger a anunţat, marţi seara, că o soluţionare a contenciosului ruso-ucrainean are nevoie de mai multe zile, iar partea rusă a mai slăbit presiunea, înaintea noii runde de negocieri. La finalul unei întâlniri, în noaptea de marţi spre miercuri, cu Oettinger, preşedintele-director general al furnizorului rusesc Gazprom, Aleksei Miller, a anunţat amânarea până în dimineaţa lui 16 iunie a ultimatumului care expira marţi, pe care Moscova l-a impus Kievului în vederea achitării datoriei la gaze în schimbul continuării livrărilor. Potrivit unui comunicat al Kremlinului, publicat în noaptea de marţi spre miercuri, preşedintele rus, Vladimir Putin, care a discutat la telefon despre acest subiect cu cancelarul german, Angela Merkel, a cerut delegaţiei ruse să continue negocierile, cu poziţii constructive, în vederea ajungerii la un acord reciproc avantajos între Ucraina şi Rusia. Moscova a propus Kievului o reducere de 100 de dolari pentru mia de metri cubi - la preţul care a crescut, la 1 aprilie, de la 268 la 485 de dolari -, însă Ucraina a refuzat, a anunţat, ieri dimineaţă, premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk. Gazprom insistă ca Ucraina să plătească toată datoria uriaşă la gaze pe care o are, aproximativ 4,5 miliarde de dolari, ameninţând să treacă la un regim de plată în avans pentru efectuarea de livrări către Kiev. Un asemenea regim ameninţă aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, pe teritoriul căreia tranzitează aproximativ 15% din importurile de gaze naturale ruseşti. Gazprom a amânat deja ultimatumul de la 3 la 9 iunie, iar apoi de la 9 la 10 iunie, după ce a primit o primă plată de la Kiev, în valoare de 786 milioane de dolari.
Atmosfera s-a mai destins, marţi, şi între Moscova şi Kiev, după ce noul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat crearea unor culoare umanitare - cerute de către Moscova - în zonele de luptă din estul separatist al Ucrainei.
BILANŢUL CONFRUNTĂRILOR Confruntările armate între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţii pro-ruşi s-au soldat cu cel puţin 270 de morţi în două luni, a anunţat, ieri, Ministerul ucrainean al Sănătăţii. În regiunea Doneţk, unde s-au înregistrat cele mai ample confruntări, bilanţul este de 225 de morţi, inclusiv doi copii şi opt femei. Alte 576 de persoane au fost rănite. În regiunea vecină, Lugansk, s-au înregistrat 45 de morţi şi 137 de răniţi. Serviciile de securitate ucrainene au lansat, în urmă cu două luni, o operaţiune antiteroristă împotriva insurgenţilor pro-ruşi din Doneţk şi Lugansk.