Ministerul de Externe a respins, ieri, temerile Olandei că muncitorii români ar duce la o creştere a şomajului în această ţară şi a arătat că libera circulaţie a lucrătorilor contribuie la creşterea economică a statelor membre care şi-au deschis piaţa muncii. MAE anunţă că a luat notă de declaraţiile ministrului olandez pentru Afaceri Sociale, Henk Kamp, care a propus ca cetăţenii din afara UE şi din România şi Bulgaria să primească, de la 1 iulie 2011, permise de muncă în Olanda, numai în cazuri excepţionale. ”Partea română doreşte să sublinieze faptul că alegaţiile oficialului olandez, conform cărora accesul lucrătorilor români pe piaţa forţei de muncă olandeze ar contribui la creşterea şomajului în Olanda nu se pot susţine, dat fiind faptul că, pentru a putea lucra în Olanda, un cetăţean român are nevoie de un permis de muncă, ceea ce implică obţinerea acceptului prealabil al unui angajator olandez”, precizează MAE. În acest context, partea română aminteşte faptul că libera circulaţie a forţei de muncă reprezintă un principiu fundamental al Pieţei Unice, garantat prin tratatele UE, iar cetăţenii români, în calitate de cetăţeni europeni, trebuie să se bucure de acest drept în toate statele membre, cât mai curând posibil. România îşi exprimă, de asemenea, disponibilitatea de a coopera cu Olanda în vederea identificării celor mai bune soluţii, în interesul ambelor părţi.

Ministrul olandez pentru Afaceri Sociale, Henk Kamp, a propus, luni, ca cetăţenii din afara UE şi din România şi Bulgaria să primească, începând de la 1 iulie, permise de muncă în Olanda, doar în cazuri excepţionale. Kamp propune ca angajatorii din sectorul agricol să recurgă într-o măsură mai mare la şomerii olandezi, potrivit politicii Guvernului de a pune presiune asupra şomerilor, pentru ca aceştia să accepte să muncească. În ceea ce priveşte cetăţenii din afara UE, Kamp susţine că ei nu ar trebui primiţi. Prin ”în afara UE”, Kamp înţelege, de asemenea, România şi Bulgaria. Ambele ţări s-au alăturat UE în 2007, însă Olanda preferă să-şi menţină piaţa muncii închisă pentru moment, pentru cetăţeni din aceste două ţări. Angajatorii care pretind să aibă nevoie de bulgari şi români trebuie să depună toate documentele pentru un permis de muncă. Astfel, Kamp vrea ca sistemul să devină mult mai restrictiv. Pentru cetăţenii din alte state membre ale UE (în special Polonia), nimic nu se va schimba.

Organizaţia fermierilor LTO se declară nemulţumită de afirmaţiile făcute de Kamp. ”Haga aruncă incapacitatea sa de a recruta olandezi şomeri pe angajatori”, susţine preşedintele Albert Jan Maat. Cultivatorii de pomi fructiferi, căpşuni şi legume din Noord-Brabant angajează în special români sau bulgari. De la extinderea UE din 2004, în medie, 165.000 de cetăţeni din Europa Centrală şi de Est au lucrat în agricultură şi horticultură, construcţii, industrie şi sectorul transporturilor în Olanda. ”Între timp, peste un milion de persoane cu vârsta sub 65 de ani nu au un loc de muncă”, a declarat Kamp.