”Riscul de dezintegrare a Europei nu a fost niciodată atât de mare”, a avertizat, ieri, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Liderii UE s-au reunit, ieri, într-un summit-cheie la Bruxelles, timp de două zile, unde vor încerca să obţină un acord asupra unui plan de acţiune anticriză. Discuţiile sunt considerate cruciale pentru statele din Zona Euro. Germania şi Franţa doresc noi tratate UE, subliniind că reguli fiscale mai stricte vor fi prevăzute în textele respective. În esenţă, cele două state considerate motoarele economiei europene doresc o subordonare economică a celorlalte state de pe bătrânul continent, prin impunerea unor controale financiare stricte şi prin influenţarea deciziilor interne la nivel financiar şi economic. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, oferă un plan ce prevede numai amendarea tratatelor existente. Statele UE care nu au aderat la moneda unică, inclusiv Marea Britanie, sunt îngrijorate că vor deveni izolate, dacă naţiunile din Zona Euro, în frunte cu Berlinul şi Parisul, decid să impună singure un nou tratat.

CA ŞI PREŞEDINTELE CE, JOSE MANUEL BARROSO, TRAIAN BĂSESCU A EXPLICAT CĂ MAI MULTĂ INTEGRARE NU ÎNSEAMNĂ PIERDEREA SUVERANITĂŢII.

Liderii UE vor oferi 200 de miliarde de euro FMI, pentru a-i spori capacitatea de creditare, în cadrul planului de rezolvare a crizei cu care se confruntă Zona Euro, au declarat, ieri, înainte de summit-ul de la Bruxelles, surse diplomatice. Băncile centrale din statele Zonei Euro, inclusiv cele din ţările cu probleme, precum Grecia, Portugalia şi Irlanda, vor oferi 150 de miliarde de euro, iar restul de 50 de miliarde de euro va proveni de la celelate 10 state membre UE. Decizia ar urma să fie anunţată la finalul summit-ului UE. Cele 200 de miliarde de euro, împreună cu propriile fonduri de salvare ale Zonei Euro, ar urma să ofere o protecţie financiară mai mare şi să consolideze moneda unică europeană.

Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor\'s a anunţat că ar putea scădea ratingul UE, în prezent AAA. Ratingul UE ar putea fi revizuit săptămâna viitoare. Agenţia a anunţat că ar putea scădea şi ratingul principalelor bănci din Europa, inclusiv Deutsche Bank şi Commerzbank (Germania), BNP Paribas, Societe Generale, BPCE, Natixis, Credit Agricole (Franţa) şi Intesa Sanpaolo şi Unicredit (Italia).

PLAN ANTICRIZĂ CREDIBIL Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, s-a declarat încrezătoare în capacitatea UE de a rezolva criza, dar le-a cerut liderilor europeni să găsească un mod convingător de a merge înainte, la summit-ul european.\"Sperăm că deciziile liderilor europeni vor facilita găsirea unui mijloc de a se merge înainte. Este vorba despre întreaga lume, nu numai Europa şi SUA”, a subliniat Clinton. Notând interesul major al SUA pentru binele economiei europene, ea a spus că oficialii americani au mare încredere în Europa.

RUSIA, NELINIŞTITĂ Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, şi-a manifestat, ieri, la Praga, ”neliniştea în legătură cu posibila ieşire din Zona Euro a unor state” şi a recomandat soluţionarea crizei datoriilor apelându-se exclusiv la resursele financiare ale statelor europene, făcând o referire indirectă la o posibilă injecţie de capital de la FMI, organizaţie din care face parte şi Rusia. Medvedev a cerut europenilor să nu lase moneda euro în voia sorţii şi a reamintit că, la ultima întâlnire a G20, Rusia a declarat că îşi va respecta angajamentele, dar cel mai important lucru este ca problema să fie rezolvată în interiorul Zonei Euro.

”SITUAŢIA DIFICILĂ A MONEDEI EURO ESTE DATĂ DE FAPTUL CĂ, PENTRU PRIMA DATĂ, O SINGURĂ MONEDĂ E FOLOSITĂ DE ŢĂRI FOARTE DIFERITE, STATE PUTERNICE ŞI STATE SLABE, DEOPOTRIVĂ”, CREDE PREŞEDINTELE RUS.

MINIM ISTORIC Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a hotărât, ieri, să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 de puncte procentuale, la 1%, decizia urmând să devină efectivă din 14 decembrie. De asemenea, rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală a scăzut tot cu 0,25%, la 1,75%. BCE a hotărât să reducă şi rata dobânzii la facilitatea de depozit, la valoarea de 0,25%.