”Nu se mai poate discuta cu actuala conducere de la Bucureşti!”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin:

”Nu se mai poate discuta cu actuala conducere de la Bucureşti!”

Externe 16 Iulie 2009 / 00:00 452 accesări

Preşedintele moldovean a declarat miercuri că ”nu se mai poate discuta cu actuala conducere de la Bucureşti, pentru că aceasta gîndeşte în stilul anilor \'30, iar Chişinăul se vede nevoit să apeleze la Bruxelles pentru normalizarea şi relansarea relaţiilor cu România”. Voronin a mai spus că unul din membrii familiei fostului preşedinte Petru Lucinschi a plecat miercuri la Bucureşti, ”pentru consultaţii sau poate chiar pentru bani”. Chiril Lucinschi, fiul ex-preşedintelui, este membru al Partidului Democrat, al cărui cap de listă este fostul preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu. Acesta a demisionat din Partidul Comuniştilor, în urmă cu o lună, denunţînd politicile acestuia. În context, Voronin a spus că ştie şi despre întîlnirile de marţi ale preşedintelui Traian Băsescu cu lideri ai societăţii civile moldovene şi a spus că nu este normal că această întîlnire a avut loc la modul demonstrativ, înainte de alegerile parlamentare anticipate. ”Patria trebuie să o apărăm de extremişti, de cei care au organizat evenimentele din 7 aprilie, de cei care vor să facă din Moldova un ţinut al altui stat”, a mai spus Voronin într-o aluzie evidentă la România. Întrebat dacă există probe concrete care ar demonstra implicarea României în organizarea violenţelor din 7 aprilie, Voronin a făcut trimitere la faptele prezentate în filmul realizat de staff-ul comuniştilor, numit ”Atac asupra Moldovei”.

După ce la o conferinţă de presă susţinută acum cîteva săptămîni Voronin a excelat prin a-i jigni într-un limbaj licenţios pe politicienii din opoziţie, miercuri nu s-a putut abţine de la a-i taxa pe unii experţi şi pe jurnalişti, aruncînd săgeţi şi în direcţia României. Voronin a declarat că, potrivit unor sondaje interne realizate de comunişti, PCRM ar sta extrem de bine în sondaje, dar nu a dat cifre concrete. Voronin a negat, de asemenea, faptul reclamat de partidele de opoziţie că poliţia s-ar implica în campania electorală. ”Sînt minciuni, aberaţii, pe care voi le creaţi şi tot voi le difuzaţi, ca să nu rămîneţi fără pîine”, i-a taxat liderul comunist şi pe jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă.

Vlad Filat semnalează CoE încălcări ale drepturilor fundamentale în R. Moldova

Liderul Partidului Liberal-Democrat din R. Moldova i-a trimis o scrisoare deschisă secretarului general al CoE, Terry Davis, semnalîndu-i numeroasele încălcări ale drepturilor fundamentale comise de regimul comunist de la Chişinău.

”Graţie susţinerii acordate de CoE, R. Moldova a realizat unele progrese pe făgaşul dezvoltării democratice. Sînt nevoit să constat însă că reacţia autorităţilor moldovene nu întotdeauna a fost una pe măsură. Dincolo de faptul că R. Moldova se află sub monitorizarea CoE din 1995, dincolo de gravele disfuncţionalităţi în activitatea instituţiilor democratice şi derapajele evidente la capitolul asigurării drepturilor fundamentale ale omului, R. Moldova, mai bine zis cei care conduc ţara de peste opt ani, se confruntă cu o acută lipsă de voinţă politică în procesul de asimilare a valorilor promovate de CoE. Nici pînă în prezent, R. Moldova nu s-a aliniat Rezoluţiei CoE privind condamnarea regimurilor comuniste totalitare, chiar dacă în Parlamentul de la Chişinău problema a fost abordată de nenumărate ori. Astăzi am ajuns să constatăm că această chestiune este mai actuală ca oricînd. R. Moldova este unica ţară europeană condusă de un regim comunist, care, în esenţă, nu diferă mult de acele regimuri comuniste care au suprimat democraţia în Europa, decenii întregi în secolul XX. Regimul comunist de la Chişinău şi-a arătat adevărata faţă de-a lungul celor opt ani de guvernare. Libertatea presei, independenţa justiţiei, respectarea drepturilor omului, asigurarea libertăţilor economice au devenit simple declaraţii ale guvernării, fără acoperire în practică. Evenimentele din luna aprilie au atins apogeul manifestării naturii dictatoriale a comuniştilor. Imaginile cu tineri torturaţi de poliţie, omorîţi în bătaie, imagini cu mame căutîndu-şi fiii pe la porţile închisorilor arhipline cu copii mutilaţi au făcut înconjurul lumii. Confruntînd aceste imagini cu cele vechi, istorice, din perioada de tristă faimă a NKVD-ului sovietic, nu am găsit mari diferenţe, deşi, la prima vedere, o astfel de situaţie pare imposibilă în Europa secolului XXI”, afirmă liderul PLDM.

”Evenimentele ce au avut loc în R. Moldova, după data de 7 aprilie, sînt o dovadă în plus că Europa nu a scăpat încă de ruşinea comunismului totalitar, chiar dacă la un moment dat se credea că regimul de la Chişinău ar fi de altă factură. Comunismul şi teroarea comunistă continuă să existe şi în secolul XXI!”, insistă Filat, cerîndu-i lui Terry Davis să facă demersurile necesare pentru revizuirea Rezoluţiei CE privind condamnarea regimurilor comuniste totalitare, astfel încît aceasta să se refere şi la crimele comunismului în secolul XXI.

Originalul Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova a ars în proporţie de 80%

Versiunea originală a Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova a ars în proporţie de 80%, afirmă preşedintele în exerciţiu al ţării, Vladimir Voronin. Întrebat cum a fost posibil ca acest document important să ardă în cursul protestelor postelectorale, Vladimir Voronin a declarat că originalul Declaraţiei de Independenţă se păstra în Parlament şi a ars în proporţie de 80%. În acest mod, Voronin îl contrazice pe fostul său consilier Mark Tkaciuk, care anunţase că originalul Declaraţiei de Independenţă nu a ars pentru că s-ar afla la Bucureşti. Anterior, preşedintele Asociaţiei Parlamentul \'90, Petru Săndulache, condamna lipsa măsurilor de protecţie pentru un asemenea document. Potrivit unor surse oficiale, după incidentul în care ar fi ars Declaraţia de Independenţă, au fost formate două comisii - una de la Procuratura Generală şi alta de la Arhiva Naţională - care au constatat acest fapt. Declaraţia de independenţă a fost adoptată la 27 august 1991, fiind semnată de 270 de deputaţi din primul Parlament al R. Moldova.



12