Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a îndemnat, ieri, Rusia să nu contribuie la o escaladare în estul Ucrainei. ”Dacă Rusia intervine şi mai mult în Ucraina, va fi o eroare istorică. Agresiunea ilegală comisă de Rusia asupra Ucrainei este cea mai mare provocare la adresa securităţii Europei de o generaţie”, a subliniat Rasmussen, referindu-se la preluarea controlului asupra regiunii ucrainene Crimeea de trupe ruse. Rasmussen a repetat că criza ucraineană obligă NATO să-şi revadă planurile de apărare.

GUVERN PROVIZORIU? Unul dintre liderii activiştilor pro-ruşi din oraşul ucrainean Doneţk, Vadim Cerniakov, a anunţat, ieri, formarea unui guvern provizoriu al Republicii Donbas, reiterând solicitarea activiştilor pro-ruşi care au ocupat, duminică, sediul administraţiei locale din Doneţk de a organiza un referendum pe tema unirii cu Rusia. Cerniakov a precizat că data referendumului şi întrebarea ar urma să fie decise în coordonare cu alte grupuri pro-ruse din regiune, în principal din Harkov şi Lugansk. Grupuri de autoapărare pro-ruse deţin controlul asupra şoselelor, aeroporturilor şi gărilor, a spus Cerniakov.

Tensiunea a crescut brusc, duminică, după ce susţinători ai alipirii la Moscova au preluat controlul mai multor clădiri oficiale la Harkov şi Doneţk, două oraşe mari din estul ţării, dând jos steagurile ucrainene şi arborând drapelul rusesc. La Doneţk, separatiştii au proclamat, în urale, o ”republică populară”. Forţele de ordine au arestat 70 de separatişti pro-ruşi, a anunţat, ieri, filiala locală a Ministerului de Interne. Preşedintele rus, Vladimir Putin, repetă de două săptămâni că ”Rusia este pregătită să apere prin toate mijloacele populaţiile rusofone din republicile fostei Uniuni Sovietice, în cazul unor violenţe”. Trimiterea a până la 40.000 de militari ruşi la frontierele din estul Ucrainei provoacă temeri cu privire la o invazie. Alegeri prezidenţiale anticipate sunt prevăzute pe 25 mai, iar Kievul suspectează Moscova că vrea să saboteze acest scrutin, prin tulburări sau cereri de referendum privind federalizarea, autonomia sau alipirea la Rusia. Secretarul de Stat american, John Kerry, a acuzat Rusia că a trimis agenţi care să lanseze provocări şi să creeze anarhie în estul Ucrainei.

RISC DE RĂZBOI CIVIL Rusia a îndemnat, ieri, Ucraina să înceteze orice pregătiri în vederea unei intervenţii în regiunile pro-ruse din estul ţării, avertizând că există perspectiva unui război civil. ”Potrivit informaţiilor noastre, unităţi din cadrul forţelor de la Interne şi ale Gărzii Naţionale ucrainene se îndreaptă către regiuni din sud-estul Ucrainei, către Doneţk, împreună cu combatanţi din cadrul grupului armat ilegal Pravi Sektor, o mişcare ucraineană ultranaţionalistă. Le-a fost încredinţată sarcina de a zdrobi prin forţă mişcarea de contestare a locuitorilor din sud-estul ţării împotriva politicii autorităţilor de la Kiev. Faptul că la această operaţiune participă 150 de specialişti americani din grupul privat Greystone, care poartă uniforma unităţii ucrainene Sokol, provoacă o îngrijorare deosebită”, subliniază Ministerul rus de Externe.

Rusia este pregătită să aibă în vedere discuţii pe tema Ucrainei, a declarat, ieri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. ”Suntem pregătiţi să avem în vedere un format în care vor fi reprezentaţi europenii, SUA, Rusia, partea ucraineană, dar şi sudul şi estul Ucrainei. Nu am discutat cu secretarul de Stat, John Kerry, vreo dată concretă, pentru că, în conformitate cu ce am convenit, trebuie mai întâi să stabilim formatul acestei întrevederi şi care va fi ordinea de zi”, a declarat şeful diplomaţiei ruse.

ALTERCAŢIE ÎN PARLAMENT O altercaţie a izbucnit, ieri dimineaţă, în Parlamentul de la Kiev, între deputaţi ai Partidului Comunist şi ai Uniunii Tuturor Ucrainenilor - Svoboda, în timpul unui discurs al liderului grupului parlamentar al Partidului Comunist, Petro Simonenko. Acesta a declarat că locuitorii din regiunile de est şi-au prezentat solicitările, inclusiv problema federalizării Ucrainei, dar autorităţile au ignorat aceste cereri. Câţiva membri ai grupului parlamentar al Svoboda, dar şi mai mulţi deputaţi independenţi au venit la tribună şi au început să îl împingă pe Simonenko. Comuniştii şi alţi deputaţi şi-au părăsit locurile, iar 15 parlamentari au început să se bată.

Parlamentul de la Kiev a adoptat, ieri, o serie de modificări la Codul Penal, prin care sunt înăsprite pedepsele pentru încălcarea integrităţii teritoriale, pe fondul tensiunilor din estul rusofon al Ucrainei.

UE SESIZEAZĂ OMC UE a decis să aducă în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) conflictul său cu Rusia privind exporturile europene de carne de porc, potrivit unui comunicat dat publicităţii ieri, la Geneva. ”Cerem deschiderea unor consultări, într-o primă etapă a procedurii de reglementare a diferendului, conform prevederilor OMC”, a anunţat un oficial UE. Aceste consultări vor dura 60 de zile. Dacă la sfârşitul perioadei nu se ajunge la niciun acord între cele două părţi, atunci se trece la etapa următoare - tribunalul de arbitraj, însărcinat să decidă în astfel de dosare. Rusia a impus, în luna ianuarie, interdicţii la carnea de porc din Europa, după descoperirea unui caz de pestă porcină africană în Lituania. Potrivit UE, măsura a provocat pierderi de patru milioane de euro pe zi pentru industria cărnii de porc din Europa. Între timp, UE a decis să deblocheze şapte milioane de euro - jumătate pentru susţinerea măsurilor sanitar-veterinare de prevenţie şi cealaltă jumătate pentru crescători - pentru a veni în ajutorul ţărilor cel mai afectate de embargoul rus, respectiv Polonia şi ţările baltice. Piaţa rusă reprezintă un sfert din exporturile europene de produse porcine, în principal din Olanda, Germania şi Danemarca, în valoare totală anuală de 1,4 miliarde de euro.

PERICOL DE CRIZĂ MONDIALĂ Criza din Ucraina afectează deja economia Rusiei şi s-ar putea extinde la nivelul economiei globale, mai ales în cazul unei perturbări a tranzitului de hidrocarburi, a avertizat, ieri, Fondul Monetar Internaţional (FMI). Criza politică din Ucraina şi confruntarea dintre Rusia şi Occident au împins deja Ucraina în recesiune şi au cauzat ieşiri masive de capital din Rusia, de teama impunerii de sancţiuni după decizia Moscovei de a anexa regiunea ucraineană Crimeea. Fondul a înrăutăţit estimarea de creştere economică a Rusiei pentru acest an de la 1,9% la 1,3%, dar a avertizat că impactul ar putea fi şi mai puternic şi s-ar putea extinde în afara spaţiului fost sovietic. Economia globală ar putea fi afectată semnificativ în cazul peturbării producţiei şi transportului de gaze naturale şi petrol, iar într-o măsură mai redusă, a producţiei de porumb şi grâu, a avertizat instituţia internaţională, în contextul publicării, ieri, a raportului World Economic Outlook. Până în prezent, sancţiunile împotriva Rusiei au vizat mai mulţi oficiali şi politicieni de rang înalt, precum şi banca Rossia. Amplificarea, începând de duminică, a tensiunilor în estul Ucrainei a reaprins temerile legate de o nouă intervenţie a Rusiei, precum în cazul Crimeei, situaţie care ar putea determina aplicarea de noi sancţiuni, mai dure, de către Occident. Noile măsuri ar putea izola sectoare întregi ale economiei Rusiei, cel mai mare producător de petrol din lume şi un important furnizor de gaze naturale pentru Europa. Rusia şi Ucraina sunt şi doi dintre cei mai importanţi producători de cereale la nivel global.