Ambasadorul rus la Bucureşti, Alexander Churilin, a declarat, joi, că ”după atacul crud şi mişelesc al trupelor georgiene, Osetia de Sud şi Abhazia nu mai pot reveni în componenţa Georgiei. Securitatea şi supravieţuirea popoarelor din Osetia de Sud şi Abhazia poate fi asigurată numai prin recunoaşterea dreptului lor la autodeterminare şi crearea unor state independente. Rusia a fost prima care a recunoscut această realitate obiectivă”. Alexander Churilin a reamintit că ”Rusia acordă asistenţă multilaterală pentru tinerele republici, în vederea lichidării consecinţelor agresiunii georgiene, instaurării vieţii paşnice, îmbunătăţirii securităţii acestora”. Totodată, ambasadorul a acuzat Georgia şi pe Saakashvili personal de evenimentele produse în august 2008.

Diplomatul rus a făcut, de asemenea, în discursul său, o trecere în revistă a evenimentelor petrecute în august 2008. ”În raidurile atacului prin surprindere au murit sute de persoane, inclusiv din rîndul soldaţilor ruşi din trupele de menţinere a păcii. În urma folosirii de către partea georgiană a mijloacelor moderne de distrugere au fost distruse şi arse aproximativ trei mii de case. În acelaşi timp, au fost distruse zeci de unităţi de învăţămînt, din domeniul sănătăţii, transporturilor, monumente istorice. Peste 36.000 de cetăţeni de naţionalitate osetă - adică aproape un sfert din populaţie - au părăsit Osetia. Atacul asupra captalei Tskhinval nu a fost întîmplător. Acesta a fost pregătit cu minuţiozitate. Invazia georgiană de la începutul anilor \'90 a reprezentat a treia tentativă a puterii de la Tbilisi de soluţionare a problemei Osetiei de Sud prin mijloace militare. Propunerea ipocrită de a purta negocieri adresată locuitorilor Osetiei de Sud doar cu o oră înaintea deschiderii focului, evidenţiază cinismul deosebit al acţiunilor părţii georgiene”, a comentat diplomatul, adăugînd că era imposibil ca Rusia să rămînă indiferentă faţă de aceste evenimente, ea încercînd de 15 ani să sprijine soluţionarea conflictelor dintre Georgia şi Osetia de Sud şi dintre Georgia şi Abhazia, în cadrul concepţiei de integritate teritorială a Georgiei. Ambasadorul a făcut aceste declaraţii la o ceremonie de comemorare a evenimentelor petrecute în august 2008. Cu această ocazie, ambasada Rusiei la Bucureşti a prezentat un film de A. Salbiev, care prezintă imagini şi mărturii ale populaţiei din zonă referitor la distrugerile provocate de război. Ulterior, ambasadorul a răspuns mai multor întrebări referitoare la Georgia. El a refuzat însă să răspundă întrebărilor referitoare la alegerile din R. Moldova sau la o eventuală vizită a preşedintelui Traian Băsescu în Rusia, propunînd o nouă întîlnire cu jurnaliştii, peste două săptămîni, pentru discuţii pe aceste teme.

Tensiunile s-au intensificat în Caucaz, cu cîteva zile înainte de împlinirea unui an de la declanşarea războiului ruso-georgian. Tbilisi a acuzat, duminică, militarii ruşi, care ocupă de facto Osetia de Sud şi Abhazia, a căror independenţă a fost recunoscută în mod unilateral de Moscova, că avansează pe teritoriul georgian, cu scopul ”deplasării frontierei Osetiei de Sud”. Trupele ruse mobilizate în provincia Osetia de Sud au fost plasate în stare de vigilenţă sporită, din cauza provocărilor armate ale Georgiei, a anunţat Ministerul rus al Afacerilor Externe.

Rusia ameninţă Ucraina cu sancţiuni economice, din cauza exporturilor de armament către Georgia

Rusia ar putea decide sancţiuni economice împotriva Ucrainei, dacă această ţară continuă vînzarea de arme către Georgia, a declarat adjunctul ministrului rus al Afacerilor Externe, Grigori Karasin. ”Avem un dialog direct cu ţările care continuă să înarmeze Georgia, pentru a le face să înţeleagă că acest lucru va fi luat în considerare în contextul relaţiilor noastre bilaterale”, a continuat el. Întrebat în legătură cu posibilitatea impunerii unor sancţiuni economice, Karasin a răspuns că acest lucru nu este exclus. Prim-ministrul rus, Vladimir Putin, l-a criticat virulent pe preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, în octombrie, acuzîndu-l că ar fi livrat arme Georgiei în timpul conflictului ruso-georgian din august 2008, ceea ce ar fi constituit ”o crimă”, potrivit acestuia. Iuşcenko şi omologul său georgian, Mihail Saakaşvili, au ajuns la putere în urma unor revoluţii pro-occidentale şi întreţin relaţii de prietenie. Ucraina şi Georgia intenţionează să adere la NATO, spre marea nemulţumire a Rusiei.