Ziua Internațională a Marinei Comerciale a fost sărbătorită ieri la Constanța. Și cum altfel ar fi fost marcată mai bine această zi dacă nu printr-o proiecție de film dedicată navigatorilor. Pelicula, cu titlul ”Partea întunecată a Mării Negre” (”Dark Side of Black Sea”), atrage atenția opiniei publice în ceea ce privește condițiile șocante de navigație din Marea Neagră și prezintă partea mai puțin plăcută a vieţii marinarilor care navighează pe nave aflate sub standardele internaționale impuse. Potrivit liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), totodată reprezentantul Federației Internaționale a Transportatorilor în România, Adrian Mihălcioiu, în lume există peste un milion şi jumătate de navigatori care muncesc pe navele comerciale ce transportă peste 12 miliarde de tone de marfă. Acest număr reprezintă aproximativ 92% din comerţul mondial. Vorbim de peste 4.000 de nave din zona Mării Negre, dintre care aproximativ 2.000 navighează curent în această arie. Mai mult de o mie au peste 20 sau chiar 30 de ani vechime. În România, 11.250 de marinari sunt activi pe mare. Deşi navigatorii aduc sume de bani considerabile în ţară, Ziua Marinei Comerciale nu este sărbătorită cu mare fast, precum cea a Marinei Militare, deoarece majoritatea navigatorilor români sunt civili. ”Filmul documentar a fost văzut acum în premieră, la Seamen's Club din Constanța, și va fi prezentat la bordurile navelor, la ministere, dar și în cadrul competiției internaționale ”Ursul de Aur” de la Berlin, cu speranța că va câștiga. Pelicula dezvăluie o realitate cruntă: o bună parte dintre navele din zona Mării Negre sunt sub standardele internaționale impuse, navigatorii nu beneficiază de cazare și masă adecvate, câteodată nu primesc banii cu lunile, iar uneori lucrează fără contracte și fără asigurare”, spune Mihălcioiu. Corupția și sărăcia sunt încă o dată motivele pentru care navigatorii închid ochii referitor la condițiile de la bord, iar inspecțiile prin care se verifică starea navelor nu sunt efectuate corespunzător. ”Oamenii sunt în număr mare în această zonă și, fiind foarte puține locuri de muncă, ei sunt gata să renunțe la anumite drepturi și de aceea rămân neplătiți, li se pune viața în pericol sau sunt amenințați. Am avut foarte multe cazuri, de-a lungul timpului, în care companii rusești, turcești sau americane îi amenințau pe marinari cu acțiuni în instanță sau cu viața familiilor rămase în țară. Cu toate acestea, am reușit să le protejăm drepturile”, afirmă Adrian Mihălcioiu. O altă problemă este cea a navelor proiectate pentru a naviga pe râuri, nicidecum pe ape deschise, dar care se regăsesc în număr mare pe Marea Neagră, preferate fiind de proprietarii de ambarcațiuni. Un exemplu prezentat și în filmul ”Partea întunecată a Mării Negre” este cel al navei „Ogan Bey”, sub pavilion Panama, construită în 1971, care s-a scufundat în decembrie 2009, accidentul fiind soldat cu pierderea a patru vieţi omenești. Nava nu era asigurată, aşa că, în urma accidentului, familiile celor decedați nu au avut dreptul la compensaţie de sprijin.

PORTURILE ROMÂNEȘTI SUNT ”UN RAI AL NAVIGATORILOR” Liderul SLN precizează că porturile românești sunt ”un rai al navigatorilor”. ”De regulă, armatorii încearcă să țină pe cât de departe posibil de porturile românești astfel de nave pe care le-am văzut și în film, pentru că la noi navigatorii se pot adresa și își pot rezolva problemele. România este un exemplu pozitiv în acest sens. Spre exemplu, „Nikolay Meshkov“ este ultima navă acostată în portul din Constanța. Problemele în cazul acestei nave s-au rezolvat, pentru că, presat de vânzarea iminentă a navei, armatorul a venit și a plătit cheltuielile restante. O altă navă este „Kusva1“, ai cărei navigatori au fost de un an neplătiți. Am vândut nava și am recuperat toate salariile restante. Miercuri (24 septembrie - n.r.) i-am dat ultimului navigator salariile”, menționează Adrian Mihălcioiu.