”Preşedintele României a îndrăznit să declare că întreaga populaţie a R. Moldova e constituită din români şi a promis să-i ducă pe toţi românii de peste Prut în Europa, prin acordarea în masă a cetăţeniei României”, a afirmat, miercuri seară, preşedintele moldovean, Vladimir Voronin.

Apreciind drept ”extrem de tendenţioase şi inoportune toate acţiunile pe care le întreprinde faţă de R. Moldova conducerea României”, Voronin a spus că, ”în timpul evenimentelor din 7 aprilie, conducerea de la Chişinău a aşteptat în zadar o reacţie de condamnare din partea României, care să fi conţinut cel puţin o desolidarizare de pogromiştii care asaltau sediul Parlamentului şi al administraţiei prezidenţiale, purtînd drapele româneşti şi lozinci unioniste, dar a urmat o tăcere stranie şi elocventă”. Voronin a precizat că ”în acel moment critic, autorităţile au fost nevoite să îl declare persona non grata pe ambasadorul român, care a transformat ambasada condusă de el într-un loc de întîlniri conspirative cu diferite personaje ale politicii moldoveneşti, care caută sprijin nu atît din partea societăţii moldovene, cît din partea Guvernului României. Comportamentul diplomatului se explică însă prin faptul că, pentru propriul său preşedinte nu există noţiunile de identitate moldovenească şi de independenţă moldovenească”. Voronin a remarcat şi ”ostilitatea deosebită, practic, a tuturor canalelor româneşti de televiziune, care chemau făţiş populaţia la rebeliune, iar protestele stradale erau etichetate cu mîndrul cuvînt revoluţie”.

Afirmînd că ”aprecierile dure şi declaraţiile nereţinute vor rămîne pe conştiinţa preşedintelui Traian Băsescu”, Voronin şi-a exprimat speranţa că acestea vor face obiectul unei investigaţii speciale a UE. Preşedintele Băsescu a declarat, marţi, în faţa Parlamentului, că este de datoria noastră să nu-i abandonăm pe cei care ne vorbesc limba, precizînd că România nu vrea să revendice teritorii din trecut sau să conteste suvernitatea R. Moldova. De asemenea, el a afirmat că a cerut Guvernului să modifice de urgenţă Legea cetăţeniei, astfel încît cetăţenii de etnie română din R. Moldova să poată obţine mai rapid, la cerere, cetăţenia română.

În concluzie, preşedintele Voronin a mai adăugat că ”Problema Basarabiei a devenit şi un cal de bătaie electoral în România, iar ispita de a privi R. Moldova ca pe un teritoriu pierdut care, în anumite condiţii ar putea fi recuperat, frămîntă minţile unora la Bucureşti şi Chişinău”.

CE priveşte prudent intenţia României de simplificare a procedurii de obţinere a cetăţeniei pentru moldoveni

Comisia Europeană are o atitudine prudentă faţă de intenţia României de simplificare a procedurilor pentru obţinerea cetăţeniei, în contextul în care aproximativ un milion de moldoveni ar putea ajunge în spaţiul UE, afirmă purtătorul de cuvînt al Executivului comunitar. O sursă europeană a explicat, sub protecţia anonimatului, că, în materie de cetăţenie, statele membre sînt suverane, astfel că Executivul comunitar nu poate face nimic pentru a bloca iniţiativa autorităţilor române. ”Însă, Bucureştiul trebuie să le ofere garanţii partenerilor europeni despre modul în care va gestiona noul flux de cetăţeni UE”, subliniază sursa comunitară.

Diaconescu anunţă că PE, solidar cu România, va trimite o misiune de informare şi evaluare în R. Moldova

În cursul zilei de joi, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, după întîlnirea cu preşedintele PE, că ”Parlamentul European va face noi paşi în a-şi arăta solidaritatea cu România şi pentru a trata alte chestiuni care trebuie să fie discutate şi decise, precum trimiterea unei misiuni a PE de informare şi evaluare în R. Moldova. Va exista şi o decizie privind o rezoluţie a PE, ţinînd cont de evoluţiile din R. Moldova şi de necesitatea ca Europa, în ansamblul său, să protejeze normele şi valorile pe care noi le considerăm de maximă importanţă. În cadrul întîlnirii avute la Bruxelles, cu Hans-Gert Pöttering, preşedintele PE, au fost abordate teme de actualitate de pe agenda UE, îndeosebi situaţia de la frontiera răsăriteană a Uniunii, pe fondul evoluţiilor din R. Moldova. Hans-Gert Pöttering a arătat că ”provocările cu care se confruntă România reprezintă şi provocări ale Uniunii”.

Situaţia din R. Moldova a fost discutată şi în cadrul reuniunii comune a Comisiei pentru Afaceri Externe a PE (AFET) şi a Delegaţiei Parlamentului European pentru R. Moldova care a avut loc la 15 aprilie, la care ministrul Cristian Diaconescu a participat ca invitat.

Renumărarea voturilor confirmă victoria comuniştilor moldoveni

Renumărarea voturilor în alegerile din R. Moldova confirmă rezultatele anterioare, care anunţau Partidul Comuniştilor drept cîştigător al scrutinului, a declarat, joi, secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. ”În urma renumărării voturilor nu au fost identificate fraude în favoarea vreunuia dintre candidaţi. În anumite zone au fost găsite greşeli minore în cîteva voturi”, a menţionat Ciocan. Decizia de a organiza renumărarea voturilor a fost luată duminică, la solicitarea preşedintelui Voronin. Potrivit rezultatelor oficiale ale alegerilor, patru partide au intrat în Parlament: Partidul Comuniştilor, cu 49,48% din voturile exprimate, Partidul Liberal, cu 13,14%, Partidul Lideral Democrat, cu 12,43% şi Alianţa Moldova Noastră, cu 9,77% din voturi. Opoziţia, care a susţinut că alegerile au fost fraudate, a organizat un protest care a degenerat în violenţe soldate cu devastarea sediilor Parlamentului şi preşedinţiei.

Arest la domiciliu pentru jurnalista Natalia Morar

Procuratura moldoveană i-a intentat dosar penal jurnalistei Natalia Morar, acuzată de ”uzurparea puterii de stat, dezordine în masă şi incitare la nesupunere activă”, aceasta aflîndu-se în prezent în arest la domiciliu pentru zece zile. Natalia Morar a fost acuzată de organizarea protestelor de la 6-7 aprilie. Într-un interviu acordat cotidianului britanic ”The Guardian”, jurnalista susţinea că se teme să nu fie arestată. Ea declara că nu a dormit în ultimele două zile şi se mută dintr-o locaţie în alta pentru a nu fi depistată de poliţie. ”Îmi supraveghează apartamentul şi casa mamei mele. Au intrat în apartament fără mandat de arestare. Dacă mă găsesc, mă vor aresta şi nu se ştie ce se va întîmpla. Nu am vorbit la telefon şi nici nu am folosit Internetul de două zile, pentru a nu fi localizată”, explică Natalia Morar.

Omul de afaceri Gabriel Stati a ajuns în R. Moldova, unde a fost arestat

Omul de afaceri Gabriel Stati, acuzat de finanţare a protestelor de la Chişinău, se află în prezent în arest pe teritoriul R. Moldova. Potrivit unuia dintre avocaţii acestuia, Vitalie Nagacevschi, Stati a fost extrădat în noaptea de miercuri spre joi, de procurorii ucraineni, iar în prezent se află în arest preventiv la penitenciarul nr.13 din Chişinău. Gabriel Stati este suspectat de implicare în organizarea şi finanţarea acţiunilor de protest care au degenerat în violenţe la 7 aprilie, precum şi de implicare în tentativă de lovitură de stat. El a fost reţinut săptămîna trecută, la Odesa, împreună cu un alt responsabil de la Ascom Grup, Aurel Marinescu. Potrivit avocaţilor, extradarea lui s-a realizat cu grave încălcări ale legislaţiei.

Fostul consilier prezidenţial moldovean Sergiu Mocanu va rămîne în arest, după ce o Curte de Apel a respins, joi, recursul formulat de avocatul acestuia pentru anularea deciziei de menţinere în arest pentru 25 de zile. Avocatul lui Mocanu, Ion Dron, a declarat că va depune o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi va solicita punerea pe rol a acestei cereri în regim de urgenţă. Dron a declarat că va lansa, de asemenea, un apel către instituţiile internaţionale pentru apărarea drepturilor omului. Sergiu Mocanu este învinuit de organizarea dezordinii publice la 7 aprilie şi a fost reţinut la 8 aprilie. El a fost luat cu forţa de pe stradă de zece persoane îmbrăcate în civil, care nu s-au legitimat, dar care i-au spus că sînt poliţişti.

Protestatarii arestaţi achită o taxă de ”întreţinere”

Tinerii arestaţi în timpul protestelor de la Chişinău sau părinţii acestora vor trebui să achite o taxă pentru ”întreţinere” în comisariatele de poliţie, scrie cotidianul ”Jurnal de Chişinău”. Această taxă se ridică la 5,9 lei moldoveneşti (0,4 euro) pe zi. După ce părinţii achită suma cerută, li se oferă un talon, iar poliţia duce evidenţa într-un registru. Părinţii au fost informaţi că pot să achite taxa în tranşe sau în ziua cînd deţinutul este eliberat. Întrebat de unul dintre părinţi ce se întîmplă dacă tînărul a fost reţinut pe nedrept, un poliţist a răspuns că întreţinerea va trebui oricum achitată. ”Perceperea de taxe de la cetăţenii arestaţi în urma evenimentelor din 7 aprilie constituie o umilinţă”, potrivit primăriei Chişinăului.

Procuratura R. Moldova a început procesul de revocare a măsurilor luate împotriva participanţilor la protestele din 7 aprilie, ca urmare a declaraţiei preşedintelui Vladimir Voronin.