Premierul sîrb, Vojislav Koştuniţa, a condamnat, marţi, ”intenţia teroriştilor de a proclama independenţa provinciei Kosovo” şi a reafirmat că Serbia va anula această proclamare. ”Nu vom permite nici măcar un singur moment existenţa unui astfel de lucru. Guvernul sîrb va anula orice act ilegal privitor la proclamarea unilaterală a independenţei acestui fals stat pe teritoriul sîrb. Independenţa trebuie să fie anulată juridic în momentul în care va fi proclamată de către terorişti condamnaţi”, a subliniat premierul sîrb, aluzie la premierul kosovar, Hashim Thaci. Acesta, fost lider al gherilei albaneze din Kosovo, a fost condamnat în 1997, de către justiţia sîrbă, la zece ani de închisoare pentru terorism, mai ales pentru un atac împotriva unor poliţişti sîrbi, cu cîţiva ani înainte de începerea conflictului.

Liderii kosovari, susţinuţi de americani şi de majoritatea ţărilor din UE, vor proclama independenţa probabil duminică. Partidele politice aflate la putere în Serbia avertizează că Belgradul ar putea introduce starea de urgenţă din cauza iminentei declaraţii de independenţă a provoinciei Kosovo, deşi politicienii neagă că discută în prezent această opţiune, relatează pagina electronică a postului de radio B92. Potrivit Constituţiei sîrbe, starea de urgenţă poate fi declarată de Parlament. O altă variantă ar fi aceea că dacă albanezii din Kosovo ar proclama independenţa, liderii de la Belgrad ar declara nul acest act şi ar solicita o sesiune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU. Preşedintele Boris Tadici a anunţat că va demara proceduri legale împotriva ţărilor care vor recunoaşte independenţa Kosovo. Ministrul Apărării, Dragan Sutanovaci, a spus marţi că declararea stării de urgenţă nu ar veni în favoarea cetăţenilor, nici în Serbia şi nici în provincie.

În acest context, principalul opozant al ideii de independenţă a provinciei Kosovo, Rusia, pare să se pregătească pentru o revanşă faţă de Occident, la nouă ani după ce a încercat să bareze calea occidentalilor în Kosovo şi a fost nevoită să dea înapoi. Acum, deşi nu poate împiedica independenţa provinciei, va încuraja secesiunea regiunii nordice. Cu nouă ani în urmă, Rusia a încercat să împiedice calea occidentalilor în Kosovo, dar a fost depăşită de situaţie şi în cele din urmă a dat înapoi. Mult mai puternică în prezent, Rusia se pregăteşte pentru o revanşă în numele aliatei sale, Serbia, după ce albanezii din Kosovo îşi vor declara independenţa. Rusia nu poate împiedica independenţa, dar a blocat recunoaşterea sa de către ONU şi plănuieşte un atac pe cale juridică, ce va ajuta Serbia să priveze noul stat de regiunea nordică, locuită în majoritate de sîrbi. Este, pentru Rusia, şi ocazia de a răspunde unui afront din 11 iunie 1999. În acea zi, o coloană de 200 de ruşi a pătruns în aeroportul kosovar, dinspre Bosnia, pentru a ocupa pista înainte să ajungă trupele aliate. Această mişcare a Rusiei nu era prevăzută. Surprinşi, Aliaţii s-au întrebat dacă a avut loc o lovitură de stat, dacă preşedintele Boris Elţîn, care era bolnav, ştie ce se petrece. Acţiunea rusă părea o farsă, dar documente confidenţiale publicate ulterior au demonstrat că n-a fost deloc aşa. Ministerul de Externe nu ştia nimic, dar Ministerul Apărării, după mai multe dezminţiri, a recunoscut că intenţiona să trimită 10.000 de militari, să ocupe Kosovska Mitroviţa şi să nu permită NATO să preia controlul întregulului Kosovo. ”Kosovo ar fi fost practic divizat, dacă ruşii şi-ar fi dus manevra pînă la capăt”, scrie comandantul suprem al NATO Wesley Clark în notele sale din timpul crizei. Dacă ruşii îşi duceau planul pînă la capăt, intervenţia NATO în Kosovo n-ar fi avut aproape niciun rezultat. La sosirea trupelor britanice, ruşii au refuzat să se mişte, declanşînd un val de apeluri telefonice de criză, în timp ce generalii NATO dezbăteau situaţia şi riscurile pe care le presupuneau diferitele soluţii luate în considerare. Generalul britanic Mike Jackson a refuzat să încercuiască pista pe care se aflau ruşii, spunîndu-i lui Clark: ”Domnule, nu încep un al treilea război mondial pentru că aşa vreţi dumneavoastră”. Timp de trei zile, Ungaria, România şi Bulgaria şi-au ţinut închis spaţiul aerian pentru aviaţia rusă. În cele din urmă, preşedintele Bill Clinton a obţinut asigurări de la Elţîn că militarii ruşi se vor retrage, iar aceştia au părăsit aeroportul, lăsînd în urmă doar un mic contingent ca parte din forţa de pace a NATO. Pentru NATO era esenţial ca trupele sale să ajungă primele în Kosovo pentru că nu avea temeiul juridic de a nega prezenţa ruşilor în sector în baza Rezoluţiei 1244, a recunoscut Clark.

După nouă ani, Rezoluţia 1244 este încă în vigoare, iar temeiul juridic este din nou subiect de dispută. Rusia afirmă că o misiune UE în Kosovo pentru înlocuirea celei ONU este ilegală. UE va trimite totuşi misiunea, dar nu a reuşit să obţină pentru aceasta sprijinul secretarului general al ONU Ban Ki-moon. Serbia controlează deja viaţa de zi cu zi din zona Mitroviţa, iar Occidentul nu prea ştie cum ar putea determina regiunea să rămînă sub suveranitatea Kosovo. Sîrbii de aici plănuiesc să instituie, vineri, Adunarea Naţională Sîrbă, care va respinge independenţa în baza Rezoluţiei 1244 şi va declara că zona rămîne parte a Serbiei. Din 2007, Rusia lui Vladimir Putin s-a opus constant şi ferm politicii Occidentului cu privire la Kosovo, unde a fost tratată cîndva ca o putere apusă,şi nu are niciun motiv evident să cedeze. Serbia şi-a arătat deja recunoştinţa, vînzînd Gazpromului, prin încredinţare directă, compania de stat din domeniul petrolului. Naţionaliştii spun şi că Serbia ar trebui să se ofere să găzduiască baze militare ruse, pentru a le contracara pe cele ale NATO din Balcani.