Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut ieri Rusiei să nu risipească bani pe dezvoltarea de armament, în replică la planul scutului antirachetă. ”Avem interesul comun de a apăra populaţia faţă de ameninţarea balistică şi ar fi o risipă de bani dacă Rusia începe să investească în contramăsuri, în faţa unui inamic artificial. Aceşti bani ar putea fi investiţi mai bine, spre a fi în beneficiul poporului rus, în formarea de locuri de muncă şi modernizarea societăţii ruse”, a subliniat oficialul, înainte de reuniunea miniştrilor de Externe din NATO. ”Rusia nu vrea o cursă a înarmării cu NATO pe modelul Războiului Rece, dar scutul antirachetă din Europa nu lasă o altă alegere Rusiei decât să-şi consolideze propriul sistem de apărare”, a declarat, ieri, şeful Statului Major rus.

Rusia a început dezvoltarea de noi sisteme de armament în Kaliningrad, pentru ca, odată scutul NATO devenit operaţional, arsenalul de intimidare nucleară între cele două părţi să rămână echilibrat. Moscova se opune ferm sistemului plănuit de NATO care să protejeze statele membre de un eventual atac cu rachete din Orientul Mijlociu. ”Rusia nu încalcă niciunul dintre angajamentele internaţionale desfăşurând arme în Kaliningrad”, a declarat, ieri, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, la Vilnius. ”În ceea ce priveşte Kaliningrad, este vorba despre teritoriu rusesc, nu încălcăm nicio obligaţie internaţională. În ultimii cinci sau şase ani am retras sute de arme grele din regiune şi le vom înlocui cu echipamente moderne. Preocupările legitime ale Moscovei faţă de scut nu sunt luate în considerare. Prietenii din NATO refuză categoric să ateste în scris ceea ce spun, că sistemul antirachetă nu prezintă niciun risc pentru Rusia”, a explicat Lavrov. La 23 noiembrie, Dmitri Medvedev a prezentat măsuri în replică la scut, printre care desfăşurarea unei staţii-radar şi a unor rachete de tip Iskander în Kaliningrad. Radarul, ce poate controla până la 500 de ţinte pe o rază de 6.000 de kilometri, a intrat în serviciu la 29 noiembrie.