Într-unul dintre cele mai agresive discursuri la adresa Occidentului de când conduce Rusia, președintele Vladimir Putin a afirmat vineri că ”Războiul Rece s-a încheiat, dar niciodată nu s-a ajuns la semnarea păcii care să stabilească noi reguli ale jocului în relațiile internaționale”. El a acuzat Washingtonul că dorește să-și impună interesele lumii întregi. ”Există impresia că așa-zișii învingători ai Războiului Rece au decis să ducă situația până la limită, să creeze o lume după bunul lor plac și pentru interesele lor”, a indicat liderul de la Kremlin la Forumul Internațional Valdai, a cărui ediție din acest an se desfășoară la Soci. El consideră că actualul sistem de securitate globală și regională este slăbit, fracționat și deformat. ”Actuala lume unipolară a devenit incomodă, greu de controlat și de dominat de liderul ei autoproclamat”, a continuat Putin, făcând referire la SUA. Apoi a vorbit și despre ”propaganda americană ce plasează în centrul răului Iranul, ca țară ce aspiră să obțină arme nucleare, ori China, care dorește să devină prima economie a lumii, ori Rusia, ca putere nucleară”.

Putin a calificat drept nefondate afirmațiile că Rusia ar dori să-și construiască un nou imperiu și a acuzat direct SUA că fac ca lumea să devină mai periculoasă prin impunerea a ceea ce el a numit un ”dictat unilateral” în diplomația internațională. Drept urmare, astăzi a crescut brusc riscul declanșării unei serii de conflicte grave la care să participe indirect, dacă nu chiar direct, marile puteri, a remarcat în continuare Putin, estimând că și Ucraina este un exemplu de astfel de conflicte ce influențează dispunerea forțelor în lume. El și-a exprimat totodată părerea că există riscul încălcării tratatelor internaționale privind controlul armamentelor și a cerut începerea unor discuții pentru stabilirea de condiții acceptabile la nivel internațional privind folosirea forței, astfel încât să se obțină un nou consens global pentru a face față amenințărilor în creștere generate de evoluțiile de pe scena internațională.

În acest context, liderul de la Kremlin a cerut marilor puteri să convină asupra unor condiții clare în ce privește dreptul la ingerință în afacerile interne ale unui alt stat, astfel de condiții fiind, în opinia sa, necesare și legitime, dar a admis totuși că este o chestiune extrem de complexă. Cât despre sancțiunile impuse de statele occidentale țării sale în urma acțiunilor din Ucraina, Putin a spus că Rusia nu va încerca să cadă la o înțelegere, nu va cere nimănui nimic și va reuși să se descurce singură. ”Rusia nu își revendică un loc special în lume. Respectând interesele celorlalți, noi dorim doar să se țină cont de interesele noastre și să ni se respecte pozițiile. Prioritățile noastre sunt perfecționarea instituțiilor democratice și o economie deschisă, accelerarea dezvoltării interne și consolidarea societății în jurul valorilor tradiționale și a patriotismului”, a încheiat Putin.

APEL NATO Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut, vineri, Rusiei să retragă militarii din estul Ucrainei, unde ar lupta alături de insurgenţii pro-ruşi. ”Rusia continuă să încalce legislaţia internaţională, suveranitatea şi integritatea Ucrainei”, a declarat Stoltenberg în cursul unei vizite în Cartierul General al forţelor aliate din Europa (Shape), la Mons (Belgia). ”Cerem Rusiei să utilizeze toată influenţa asupra separatiştilor, pentru aplicarea armistiţiului, şi să retragă toate forţele militare din Ucraina şi de la frontiera ruso-ucraineană. Aceste măsuri vor contribui la diminuarea tensiunilor şi la crearea unui cadru mai stabil pentru o soluţie politică”, a subliniat Stoltenberg. Occidentul şi Kievul acuză Moscova că a trimis militari pentru ajutarea insurgenţilor din Ucraina. ”Un contingent consistent al armatei ruse continuă să fie în Ucraina, pentru susţinerea separatiştilor”, a afirmat generalul Philip Breedlove, comandantul forţelor aliate din Europa.

Insurgenţii din estul Ucrainei şi autorităţile de la Kiev se aşteaptă la reluarea ostilităţilor, în contextul scrutinului legislativ ucrainean de duminică. Conform insurgenţilor din regiunea Doneţk, forţele locale sunt în stare de alertă maximă, în aşteptarea unui atac iminent al serviciilor de securitate ucrainene. Un convoi de tancuri se îndrepta vineri spre aeroportul din Doneţk, unde au loc lupte de aproximativ patru luni. Purtătorul de cuvânt al Administraţiei de la Kiev, Vladislav Selejnev, a anunţat că a observat concentrarea de echipamente militare ale insurgenţilor, în special tancuri, în zona aeroportului din Doneţk.

PROVOCĂRI Provocările militare ale Rusiei s-au intensificat atât de mult în ultimele luni încât Washingtonul şi aliaţii săi mobilizează aproape zilnic avioane militare, pentru a răspunde la incursiunile aeriene, maritime şi terestre ale forţelor lui Vladimir Putin, relatează ”Washington Times”. Moscova alimentează în continuare tensiunile din estul Ucrainei şi, în plus, potrivit unor oficiali americani şi unor experţi pe probleme de securitate, avioanele ruseşti testează timpul de reacţie al forţelor americane în Alaska şi abilitatea Japoniei de a mobiliza avioane deasupra insulelor sale nordice.

Analiştii consideră că reacţia SUA la acţiunile Rusiei nu este suficient de fermă şi, din această cauză, preşedintele rus se simte încurajat să meargă mai departe, într-un stil care aminteşte de Războiul Rece. Oficiali NATO au confirmat săptămâna aceasta că forţele aeriene ruse au trimis, marţi, un avion de spionaj de tip Iliuşin-20 în spaţiul aerian al Estoniei, generând o reacţie promptă a avioanelor NATO care patrulează în zonă. Incursiunea a avut loc la câteva zile după ce Suedia a mobilizat mai multe nave pentru a căuta un presupus submarin observat în largul capitalei Stockholm. Autorităţile suedeze au evitat să acuze direct Rusia, iar Moscova a negat orice implicare. Dar analiştii consideră că submarinul era rusesc şi că acţiunea se încadrează într-o listă tot mai lungă de activităţi similare desfăşurate de Rusia, inclusiv unele vizând teritoriul american. Comandamentul Aerospaţial Nord-American (NORAD) a mobilizat avioane după ce două bombardiere strategice ruseşti s-au apropiat de spaţiul aerian al statului american Alaska, în iunie, în timp ce efectuau antrenamente. Un incident similar s-a produs în septembrie, avioane militare americane şi canadiene fiind trimise după şase aeronave ruseşti, două bombardiere nucleare, două avioane de vânătoare şi două avioane de alimentare. În aceeaşi perioadă, forţele ruse au arestat un oficial eston din domeniul securităţii, sub ameninţarea armelor, în apropierea graniţei Estoniei cu Rusia. Oficialul s-ar afla în prezent la Moscova, fiind acuzat de spionaj.

La rândul său, în ultimele şase luni, Japonia a fost nevoită să mobilizeze avioane de vânătoare împotriva unor bombardiere şi avioane de spionaj ruseşti, de două ori mai des decât de obicei.