Preşedintele rus, Vladimir Putin, a respins acuzaţiile Kievului şi Occidentului potrivit cărora Moscova livrează armament rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei şi a afirmat că rebelii şi-l procură singuri. ”De unde provin vehiculele blindate şi sistemele de artilerie pe care le au? În lumea contemporană, oamenii care duc o luptă şi care consideră această luptă legitimă găsesc întotdeauna armament”, a declarat Putin într-un interviu pentru televiziunea germană ARD, publicat ieri de Kremlin. ”Autorităţile ucrainene au trimis acolo armata şi folosesc inclusiv rachete balistice. Cine vorbeşte despre acest lucru? Nu spune nimeni niciun cuvânt despre asta. Rusia nu vrea ca autorităţile ucrainene să-i elimine pe toţi adversarii lor politici din estul Ucrainei. Şi nu vom permite acest lucru”, a subliniat liderul de la Kremlin. De asemenea, el a apărat din nou anexarea, în martie, a peninsulei ucrainene Crimeea, declarându-se ”profund convins că Rusia nu a comis nicio încălcare a dreptului internaţional”. ”Nu ascund, bineînţeles, şi nu am ascuns niciodată faptul că forţele armate ruseşti au blocat forţele ucrainene în Crimeea. Însă acest lucru nu a avut ca scop obligarea cuiva să meargă la vot, ci împiedicarea băii de sânge, pentru a le da oamenilor o posibilitate să-şi exprime atitudinea faţă de ceea ce vor pentru viitor şi pentru viitorul copiilor lor”, a insistat el. Un referendum a aprobat alipirea Crimeei la Federaţia Rusă pe 16 martie, pusă în aplicare de Moscova două zile mai târziu. Această anexare, denunţată de către Ucraina, SUA și UE, a provocat, între Occident şi Rusia, cea mai gravă criză diplomatică de la destrămarea fostei Uniuni Sovietice. Un conflict armat între forţe loialiste şi separatişti proruşi în estul Ucrainei s-a soldat cu peste 4.000 de morţi de la începutul ostilităţilor, în aprilie, potrivit ONU. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că susţine militar rebelii ucraineni în estul ţării, ceea ce Moscova dezminte. EXTINDEREA NATO E DE VINĂ Cele două valuri considerabile ale extinderii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au schimbat semnificativ situaţia geopolitică, a declarat preşedintele rus. ”Am asistat la două valuri ale expansiunii NATO începând din 2001. Dacă îmi amintesc corect, şase ţări - Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania - au aderat la NATO în 2004. Alte două ţări au aderat în 2009. Acestea au fost schimbări semnificative ale jocului geopolitic. În plus, numărul bazelor militare creşte”, a continuat liderul de la Kremlin. ”Are Rusia baze militare în toată lumea? NATO şi SUA au baze împrăştiate pe tot globul, inclusiv în zone din apropierea frontierelor noastre, iar numărul lor creşte. Şi mai mult, recent s-a decis mobilizarea unor forţe pentru operaţiuni speciale, din nou în apropierea frontierelor noastre”, a insistat şeful statului rus. Putin a mai declarat că Rusia a reluat zborurile aviaţiei strategice în urmă cu mai mulţi ani, după ce a observat că SUA şi NATO nu au făcut paşi în aceeaşi direcţie cu Rusia. PERICOLUL NEONAZIST Vladimir Putin s-a declarat îngrijorat că Ucraina ar putea aluneca spre neonazism şi a subliniat că Moscova nu va permite autorităţilor de la Kiev să-i nimicească pe toţi oponenţii politici. ”Ucraina este o ţară independentă, însă sunt îngrijorat că ea ar putea aluneca spre neonazism. Am văzut naţionalişti ucraineni purtând svastica pe braţ şi având insigne SS. De ce autorităţile de la Kiev nu iau măsuri împotriva acestora? Vă spun sincer, suntem îngrijoraţi de situaţia din Ucraina, unde ar putea începe epurări etnice. Acest lucru ar însemna o adevărată catastrofă pentru Ucraina şi poporul ucrainean. Rusia nu va permite autorităţilor de la Kiev să-şi nimicească oponenţii politici. Autorităţile de la Kiev au trimis trupe şi rachete în estul Ucrainei. De ce nimeni nu vorbeşte despre această situaţie? Asta înseamnă că voi vreţi ca autorităţile ucrainene să-i nimicească pe toţi oponenţii politici. Noi asta nu vrem şi nu vom permite aşa ceva”, a declarat liderul de la Kremlin. El a pledat pentru federalizarea Ucrainei, apreciind că aceasta este singura soluţie pentru criza din statul vecin. ”MESAJ CLAR DE FERMITATE” Ucraina a cerut ieri UE să transmită un ”mesaj clar de fermitate” Rusiei, însoţit, în caz de necesitate, de ameninţarea impunerii unor noi sancţiuni. Cererea a fost formulată de ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, în contextul în care omologii europeni decid, la Bruxelles, noi sancţiuni în legătură cu criza din estul Ucrainei. De asemenea, Klimkin şi-a exprimat speranţa că o întâlnire la nivel înalt între Kiev şi Moscova va avea loc în cursul săptămânii, pentru discuţii cu privire la armistiţiul încheiat în septembrie la Minsk. Ministrul ucrainean de Externe se află într-o vizită la Bruxelles, unde a avut o întrevedere cu şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, înainte de a susţine un discurs în Parlamentul European. UE extinde sancţiunile împotriva separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, dar vizează, în special, să-l aducă pe preşedintele rus, Vladimir Putin, la masa negocierilor, a declarat, ieri, Federica Mogherini. Sancţiunile, constând în blocarea conturilor şi interzicerea acordării de vize, vizează persoane din conducerea separatiştilor, au declarat mai multe surse diplomatice. ”Sancţiunile nu reprezintă un obiectiv, ci pot fi un instrument, dacă sunt însoţite de alte soluţii”, a subliniat Mogherini. Ea a menţionat ”necesitatea ca autorităţilor de la Kiev să li se ceară să se angajeze în favoarea reformelor, astfel încât Ucraina să devină o poveste de succes, şi de a relansa dialogul cu Rusia”. După organizarea, la 2 noiembrie, a alegerilor în autoproclamatele republici separatiste, calificate drept ilegale de UE, confruntările s-au intensificat în estul Ucrainei, iar occidentalii au acuzat Rusia că trimite trupe şi echipament militar rebelilor, acuzaţii respinse în mai multe rânduri de Moscova. În ultimele 24 de ore, şase militari şi trei poliţişti ucraineni au fost ucişi în estul Ucrainei, au anunțat, ieri, autoritățile de la Kiev. ”Trebuie ca dialogul să continue şi să fie intensificat. Este singura modalitate de soluţionare a conflictului. Trebuie să înceteze confruntările armate, care au provocat prea multe victime”, a afirmat, la rândul său, secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Harlem Désir. ”În acest moment, situaţia este extrem de tensionată şi periculoasă, iar UE va depune toate eforturile pentru a sublinia necesitatea respectării armistiţiului şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei, pentru a permite desfăşurarea unor iniţiative care vor favoriza negocierile diplomatice”, a adăugat oficialul francez. Noi sancţiuni economice sunt excluse în acest moment, a confirmat ministrul ceh de Externe, adăugând că problema va fi discutată la summitul european din decembrie. UE a impus deja sancţiuni Rusiei pentru implicarea în conflictul din Ucraina, interzicând accesul băncilor şi companiilor din sectorul apărării şi petrolului, printre care Rosneft, la împrumuturi din Europa. Măsurile, decise în iulie şi septembrie, au provocat dificultăţi pentru economia rusă, dar nu au flexibilizat poziţia preşedintelui rus, Vladimir Putin, cu privire la criza din Ucraina.