”Exprimarea de către regina Elisabeta a II-a a simpatiei pentru cei care au avut de suferit în timpul sângerosului şi îndelungatului conflict dintre Irlanda şi Marea Britanie nu merge suficient de departe”, a declarat, ieri, şeful partidului republican Sinn Fein, Gerry Adams. ”Faptul că a recunoscut că relaţia dintre Marea Britanie şi Irlanda nu a fost în întregime benignă este o subestimare grosolană”, a comentat Gerry Adams.

Regina Marii Britanii se află într-o vizită istorică de patru zile în Republica Irlanda, prima efectuată de un monarh britanic de la declararea independenţei, în urmă cu 90 de ani. Gerry Adams, una dintre figurile centrale din istoria Irlandei de Nord, unde a condus Sinn Fein, aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), declarase că vizita reginei este prematură. Declaraţiile lui sunt însă moderate comparativ cu limbajul incendiar pe care îl folosea în trecut. Când vărul reginei, Lordul Mountbatten, a fost ucis de IRA, în 1979, Adams a spus că a fost ”o execuţie deplin justificată”. Miercuri seară, regina Elisabeta şi-a exprimat regretul pentru suferinţele populaţiei din ambele tabere. Adams a declarat că, în opinia sa, ”compasiunea exprimată de regină este sinceră dar nu este suficientă”, cerând din partea Londrei ”egalitate şi respect reciproc”. Regina, care a fost aplaudată când şi-a început discursul în irlandeză, miercuri, a recunoscut complexitatea relaţiei dintre cei doi vecini separaţi de apă şi de culturi diferite. Reconcilierea dintre cele două ţări este dictată însă nu numai de argumente politice sau de natură sentimentală, ci şi de economie. Cele mai mult exporturi britanice merg către Irlanda, ţară care trece printr-o profundă criză economică şi care a fost nevoită să apeleze la FMI. La rândul său, Irlanda exportă către Marea Britanie mai mult decât oricare altă ţară din lume. Pe de altă parte, Londra are un istoric al datoriilor către băncile din Irlanda. Vizita reginei a generat şi proteste, marţi după-amiază, în Dublin, care au necesitat intervenţia poliţiei. Irlanda a cheltuit 42 de milioane de dolari pentru asigurarea securităţii în timpul vizitei reginei.

Războiul irlandez de independenţă a dus la împărţirea Irlandei, în 1921. Marea majoritate a insulei şi-a câştigat independenţa dar şase dintre cele nouă comitate ale provinciei Ulster au ales să rămână în cadrul Regatului Unit, devenind Irlanda de Nord. La sfârşitul anilor \'60, conflictul dintre unioniştii protestanţi care doreau ca Irlanda de Nord să rămână în Regatul Unit şi naţionaliştii romano-catolici care doreau ca Nordul să fie reunificat cu restul Irlandei a explodat într-un război politic şi interconfesional. Au urmat trei decenii de violenţe între Armata Republicană Irlandeză şi loialişti, soldat cu peste 3.000 de morţi, până când Acordul din Vinerea Mare, semnat în 1998, a pus capăt efectiv conflictului. Suspiciunile însă rămân.