România, Ungaria şi Bulgaria, mandatate de Bruxelles să securizeze frontierele estice ale UE, şi-au încălcat misiunea, prin decizia de a acorda cetăţenie unui număr de circa cinci milioane de moldoveni, macedoneni, sârbi, ucraineni şi turci, pentru a obţine beneficii politice, scrie cotidianul francez ”Le Figaro”.

”Circa cinci milioane de moldoveni, macedoneni, sârbi, ucraineni şi turci au sau vor avea posibilitatea de a obţine un paşaport european, istoria şi nedreptăţile sale permiţându-le să meargă pe scurtături. Un cadou nesperat, de pe urma căruia liderii ungari, români şi bulgari speră în secret să obţină beneficii politice, dar care nemulţumeşte vechile capitale europene”, potrivit cotidianului francez. Textul în acest sens adoptat în 26 mai de Parlamentul ungar, cu susţinerea dreptei premierului Viktor Orban şi a extremei-drepte, seamănă cu o revanşă sau cu o provocare, afirmă ”Le Figaro”, precizând că ”Ungaria nu a trecut niciodată cu adevărat peste Tratatul de la Trianon”. Semnat în 4 iunie 1920, documentul a amputat două treimi din teritoriul ţării, unde trăia o jumătate din populaţie. Legea privind dubla naţionalitate vizează 3,5 milioane de persoane şi va intra în vigoare în ianuarie 2001. Textul va oferi cheile de la El Dorado pentru circa 300.000 de sârbi de origine maghiară, stabiliţi în provincia autonomă Voievodina şi pentru 150.000 de ucraineni, apreciază ”Le Figaro”. Însă măsura ar putea şi să tensioneze situaţia cu alte două state membre UE, în condiţiile în care 1,4 milioane de maghiari trăiesc în România şi 520.000 în Slovacia, unde reprezintă 10% din populaţie. Autorităţile slovace nu au apreciat demersul Budapestei, iar, în replică, Parlamentul de la Bratislava a adopta o lege care prevede că oricine va opta pentru cetăţenie ungară o va pierde pe cea slovacă. Prudente, autorităţile române nu vor să alimenteze tensiunile. Pe de o parte pentru că minoritatea maghiară din Transilvania visează, uneori cu voce tare, la autonomie, iar pe de alta pentru că şi Bucureştiul a decis să acorde cetăţenie română locuitorilor din R. Moldova care doresc acest lucru şi care îşi pot dovedi originea. ”R. Moldova are o istorie complicată”, afirmă ”Le Figaro”. A fost înfiinţată de Stalin, dintr-un teritoriu care aparţinea fostei URSS şi din Basarabia, care a fost provincie românească din 1918 până în 1940 şi apoi din 1941 până în 1944. Două treimi dintre moldoveni sunt românofoni, iar ţara este săracă. O treime din populaţia sa activă lucrează în străinătate, de cele mai multe ori ilegal. Deci, acordarea cetăţeniei române ar putea duce la dezintegrarea acestui stat fragil, afectat de o criză identitară ce ridică de mult timp semne de întrebare privind viabilitatea sa”, avertizează ”Le Figaro”. Aproximativ 120.000 de moldoveni au deja paşaport românesc, iar alţi 800.000 au depus cerere. Mai mult, totul sugerează că cifra ar putea creşte. De altfel, Bucureştiul a deschis, cu bani europeni, două noi consulate la Cahul şi Bălţi.

La fel ca Ungaria, şi Bulgaria a facilitat procedurile de acordare a cetăţeniei pentru circa 2,5 milioane de etnici bulgari care trăiesc în străinătate. Aceştia sunt răspândiţi în Ucraina, R. Moldova, Albania, Grecia, dar mai ales în Macedonia şi Turcia. Aproximativ 1,4 milioane de macedoneni, adică trei sferturi din populaţie, ar putea beneficia de paşaport european. Sofia vizează şi bulgarii islamizaţi în perioada ocupaţiei otomane. Această minoritate, ce număra 900.000 de persoane înainte de căderea comunismului, a fost victima unei politici de asimilare forţată, ce a culminat la sfârşitul anilor \'80. Circa 350.000 de bulgari islamizaţi s-au refugiat în Turcia şi ar putea deveni cetăţeni europeni înainte de o eventuală aderare a Ankarei, încheie ”Le Figaro”. Articolul a apărut la scurt timp după ce şi presa britanică a dezbătut tema paşapoartelor pe care România, Ungaria şi Bulgaria le acordă cetăţenilor din afara UE, prin redobândirea cetăţeniei.