Comisarul UE pentru Energie, germanul Günther Oettinger, şi-a exprimat preocuparea că ”state precum Italia, România şi Bulgaria sunt neguvernabile\", Guvernul german negând ulterior că ar putea face o astfel de apreciere privind Italia, fără însă a retracta în privinţa României şi Bulgariei. Declaraţiile au stârnit un val de nemulţumire la Roma, presa italiană solicitând explicaţii din partea Guvernului german şi aşteptând ca Oettinger să revină asupra declaraţiilor sau să demisioneze din funcţia de comisar UE.

Europarlamentarul PSD Corina Creţu, vicepreşedinte al grupului socialiştilor şi democraţilor din PE, condamnă ”poziţia arogantă a comisarului european Gunther Oettinger”. ”Protestez faţă de acest mod de gândire care confundă democraţia şi dreptul cetăţenilor europeni de a face alegerile politice pe care le cred potrivite cu incapacitatea de a se guverna. România este cât se poate de guvernabilă şi aşa a fost în toţi aceşti 23 de ani scurşi de la Revoluţie, cu toate greutăţile prin care am trecut şi trecem. Aş vrea să-i reamintesc comisarului Oettinger un adevăr uitat de mulţi, şi anume că, dacă economia Germaniei a fost performantă în ultima vreme, e datorită reformelor realizate de social-democraţii conduşi de Gerhard Schroeder”, a mai declarat Corina Creţu.

IDEI UNIONISTE Un director din cadrul Ministerului rus de Externe susţine că ”în R. Moldova ar avea loc o politică de românizare promovată de Bucureşti”, într-un interviu pentru postul de radio Vocea Rusiei. ”Moscova a observat că, în ultimele luni, câteva ţări UE au cerut să fie restabilită cu orice preţ Alianţa pentru Integrare Europeană, ceea ce reprezintă un amestec în treburile interne ale unui stat suveran. Ţinând cont de componenţa multietnică a populaţiei din R. Moldova, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la politica de românizare promovată de Bucureşti, intenţia de a inocula în conştiinţa oamenilor idei unioniste”, a declarat Andrei Maslov. El a precizat că Moscova urmăreşte aceste teme şi reacţionează, inclusiv în calitate de mediator, în problema reglementării situaţiei din regiunea transnistreană. Maslov a vorbit şi despre relaţia Rusiei cu România: ”Din păcate, în ultimii ani, din partea Bucureştiului a fost exprimată de multe ori o retorică neprietenoasă la adresa Rusiei. În prezent, climatul politic se schimbă simţitor. Partenerii noştri români sunt interesaţi de îmbunătăţirea relaţiilor, de intensificarea dialogului în jurul unei agende pozitive. O atitudine pragmatică privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale, lipsită de prejudecăţi şi stereotipuri, ar răspunde intereselor ambelor ţări, ar impulsiona cooperarea în toate direcţiile”.