”Franţa refuză să intre în mecanisme care ar slăbi capacitatea UE de a controla fluxurile migratoare”, a declarat, ieri, ministrul francez al Afacerilor Europene, Laurent Wauquiez, reiterând că România şi Bulgaria nu sunt pregătite să adere la Spaţiul Schengen. ”Ceea ce spune Franţa este foarte simplu: bineînţeles că României şi Bulgariei nu li se închide uşa, dar este nevoie să fie respectate criterii simple”, a precizat Wauquiez. ”Primul criteriu simplu este că trebuie să fim siguri în legătură cu frontierele noastre”, explică Wauquiez, subliniind că ”România nu recunoaşte frontiere cu R. Moldova, pe unde trec fluxurile migratoare. Noi recunoaştem frontiere cu R. Moldova; deci, există o problemă care este un obstacol, deocamdată, în calea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Dacă noi le încredinţăm frontierele noastre, este legitim să putem avea toate garanţiile că aceste frontiere vor fi bine păzite de vameşi care să exercite întreaga vigilenţă pe care suntem îndreptăţiţi să o aşteptăm. În acest moment, nu este cazul. Deocamdată, activitatea nu este satisfăcătoare”, a spus Wauquiez, menţionând probleme cu corupţia.

Franţa va menţine poziţia sa dură asupra imigranţilor ilegali, după ce a repatriat, până acum, în acest an, în jur de 25.500 de străini fără acte în regulă, a declarat ministrul de Interne, Bruce Hortefeux, al cărui minister a încorporat Ministerul Imigraţiei după o remaniere a Cabinetului, luna trecută. El va menţine politica Guvernului asupra imigraţiei, în pofida unor critici ample faţă de expulzările a mii de romi. Franţa a înăsprit legile asupra imigraţiei, în ultimii ani, pentru a face mai uşor să îi expulzeze pe străinii reprezentând o ameninţare la adresa ordinii publice prin furturi sau cerşit, dar a fost lovită de un val de critici, în acest an, după măsuri disciplinare luate contra taberelor de romi. Romii, în principal veniţi din România şi Bulgaria, se numără printre zecile de mii de persoane ce intră în Franţa ilegal, în fiecare an, mai ales din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. În jur de 8.300 de romi au fost expulzaţi până la sfârşitul lunii august, o acţiune ce i-a adus Parisului reproşuri din partea Comisiei Europene. Guvernul francez afirmă că expulzările, ce au pus pe jar stânga, Biserica Catolică şi grupuri de apărare a drepturilor omului, sunt îndreptate spre curăţarea taberelor ilegale şi nu îi iau ca ţintă pe romi ca grup rasial.

Schimbarea termenului rom cu ţigan ar putea trimite un semnal internaţional că românii au prejudecăţi, iar acesta nu este genul de mesaj de care este nevoie în contextul negocierilor delicate privind aderarea României la spaţiul Schengen, comentează ”The Guardian”, care porneşte de la iniţiativa legislativă a deputatului Silviu Prigoană, privind schimbarea denumirii oficiale din rom în ţigan. ”România a fost în mod remarcabil imună la creşterea populismului şi politicilor antiimigraţie în Europa. Deşi naţionalismul a fost puternic în anii \'90, partidele extremiste din România au fost dezbinate, ridiculizate şi excluse din Parlament la alegerile din 2008. În comparaţie cu Ungaria, unde Jobbik a obţinut recent 47 de locuri în Parlament, pe baza retoricii împotriva romilor, România pare mai moderată. Dar această propunere de schimbare a denumirii ar putea deschide o cutie a Pandorei, cu prejudecăţi şi frustrare, care se află în stare latentă sub calmul relativ al societăţii româneşti, mai ales după ce Franţa a evacuat mii de romi din tabere ilegale. România ar putea întoarce situaţia, dacă ar adopta o abordare diferită, dacă cetăţenii săi ar celebra o ţară multietnică cu minorităţi importante şi cu o puternică diversitate. Statul român ar putea constata că ar fi în interesul tuturor să investească în romi, în loc să îi ignore, dacă această comunitate ar fi văzută ca un bun naţional şi, nu în ultimul rând, ca o viitoare forţă de muncă într-o ţară cu o populaţie în declin”, conchide ”The Guardian”.