Noul vicepremier rus, Dmitri Rogozin, a prezentat o imagine sumbră a proiectului de scut antirachetă şi a ironizat România pentru că a permis instalarea de elemente ale sistemului pe teritoriul său, fără a avea vreun control asupra lor, relatează Russia Today. ”NATO nu dispune de tehnologii sau de experienţă, nu înţelege ce se întâmplă şi nu înţelege că aliaţii europeni ai Americii sunt numai un scut şi un miel de sacrificat. Am analizat acordul pe care americanii l-au semnat cu românii în ceea ce priveşte desfăşurarea de interceptori americani la Deveselu. Poate că românii cred că sunt operatori importanţi ai interceptorilor, dar chiar şi comandantul bazei, un militar român, are numai dreptul de a intra în hol”, a declarat Rogozin, precizând că acesta nu va vizita niciodată staţia de comandă, deoarece baza este americană, nu NATO. ”Americanii au inventat o poveste că Europa nu se poate descurca fără ei”, a explicat Rogozin, avertizând că rezultatul acestei relaţii nu este în beneficiul Europei. ”Statele de pe vechiul continent au devenit ostatice şi ţinte pentru atacuri de retaliere, fără ca măcar să aibă acces la tehnologiile americane”, consideră oficialul rus. El crede că această situaţie este cu atât mai ironică cu cât contribuţiile statelor occidentale au permis dezvoltarea unor astfel de sisteme care rămân, cu toate acestea, sub control american.

ROGOZIN CREDE CĂ NATO FUNCŢIONEAZĂ PE BAZA UNOR PRINCIPII DEPĂŞITE, STABILITE DE PRIMUL SECRETAR GENERAL, LORDUL ISMAY, CARE A CONDUS ALIANŢA ÎNTRE ANII 1952 ŞI 1957.

”Deşi Rusia şi Germania au evoluat în democraţii moderne, cu sisteme de piaţă liberă, NATO se teme în continuare de reînvierea statelor nazist, respectiv sovietic”, a precizat el. ”Indiferent cum va fi Rusia - imperiu, comunistă sau democratică - ne văd la fel ca în secolele trecute. Aceeaşi atitudine se aplică în cazul Germaniei. Şi relaţia cu Germania rămâne complicată, pentru că încă se tem de ea. Germanii nu au altceva decât batalioane în armata NATO, ce nu există în practică, dar reuneşte forţele naţionale pentru unele operaţiuni. Germanii nu au dreptul nici măcar să formeze o brigadă pentru o operaţiune”, a precizat Rogozin, fostul reprezentant al Rusiei la NATO.

REACŢIA MAE Ministerul român de Externe contrazice afirmaţiile vicepremierului rus, Dmitri Rogozin şi consideră că ”acesta introduce o ipoteză eronată referitoare la securitatea statului”. Noul vicepremier rus Dmitri Rogozin, fost reprezentantat al Moscovei la NATO, este cunoscut pentru declaraţiile sale explozive. ”Afirmaţiile domnului Rogozin reprezintă, probabil, o reacţie faţă de intrarea în vigoare la 23 decembrie 2011 a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, care constituie un moment important în procesul de creare a sistemului NATO de apărare antirachetă. Afirmaţiile domnului Rogozin sunt eronate. În măsura în care acesta se referă la chestiunea comenzii şi controlului sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice, MAE precizează că acestea urmează a fi exercitate de NATO, în conformitate cu regulile de angajare şi celelalte reguli specifice care sunt în curs de stabilire în cadrul Alianţei. România este parte integrantă şi joacă un rol activ în acest proces, iar Acordul intrat în vigoare pe 23 decembrie 2011 prevede în art. VI cooperarea româno-americană dedicată special acestui obiectiv”, arată MAE. ”În ceea ce priveşte gradul de protecţie a teritoriului României faţă de eventuale atacuri, domnul Rogozin introduce de asemenea o ipoteză eronată atunci când arată că europenii ar fi devenit ostaticii şi ţintele unui atac de retaliere, fără ca măcar să aibă acces la tehnologiile americane. Conform art. III alin. 4 din Acord, SUA sunt angajate în mod ferm pentru securitatea României, precum şi să apere România contra ameninţării în creştere reprezentate de proliferarea rachetelor balistice şi împotriva unui potenţial atac cu rachete balistice”, punctează MAE. INTERCEPTORII DIN ROMÂNIA VOR FI FUNCŢIONALI DIN 2015. ”Partea română speră că partea rusă va arăta disponibilitatea necesară pentru a fi posibile progrese pentru realizarea înţelegerilor NATO-Rusia de la Lisabona în vederea atingerii obiectivelor cooperării în domeniul apărării antirachetă între cei doi parteneri”, mai spune MAE.