Situaţia din estul Ucrainei îngrijorează Occidentul. SUA au acuzat Moscova că derulează o operaţiune militară în ţara vecină, iar Lituania a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU. Violenţele din estul Ucrainei s-au extins spre sud, până la Marea Azov, şi au cuprins localităţi în care până acum a fost linişte. Kievul a anunţat că oraşul Novoazovsk, aflat la 100 de kilometri de Doneţk, este acum sub controlul trupelor ruse. Tirurile de mortieră au provocat moartea a 11 civili și rănirea altor 22 în ultimele 24 de ore, în bastionul pro-rus Doneţk din estul Ucrainei, au anunţat, ieri, autorităţile locale. Confruntările dintre armată şi rebeli în estul Ucrainei s-au soldat, începând din aprilie, cu moartea a cel puţin 2.220 de civili şi militari, dintre care 1.200 au fost ucişi în ultima lună, potrivit unui raport al ONU. Raportul se referă la perioada 16 iulie - 17 august, când au fost înregistraţi, de asemenea, 5.956 de răniţi. Bilanţul total s-a dublat comparativ cu raportul precedent, publicat în urmă cu o lună, a subliniat Înaltul Comisariat.

Ucraina a acuzat, în repetate rânduri, trupele ruse că acţionează pe teritoriul său pentru a-i susţine pe separatiştii pro-ruşi în faţa forţelor ucrainene. Moscova a respins întotdeauna aceste acuzaţii, însă NATO şi Polonia susţin că au dovezi în acest sens. Ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a acuzat ieri Rusia că este implicată în mod direct în confruntările armate dintre rebelii pro-ruşi şi forţele guvernamentale în estul ţării. ”Un număr tot mai mare de trupe ruseşti intervin în mod direct în luptele de pe teritoriul ucrainean. Moscova este de-acum implicată direct în confruntări şi şi-a trimis sistemul de apărare antiaeriană cel mai recent, care include rachete Panţîr-S1, în estul Ucrainei”, a adăugat diplomatul.

INSURGENȚII CONTRAZIC MOSCOVA Ambasadorul rus la OSCE, Andrei Kelin, a declarat însă că nu există soldaţi ruşi în Ucraina, la finalul unei reuniuni a organizaţiei, la Viena. Din păcate, nu de aceeași părere este chiar unul dintre liderii insurgenței din Ucraina. Aleksandr Zaharcenko, premierul autoproclamatei republici populare Doneţk, afirmă că aproximativ 4.000 de mercenari ruşi, inclusiv mulţi militari activi aflaţi în concediu, au participat în ultimele luni la luptele din sud-estul Ucrainei, potrivit site-ului ziarului ”The New York Times”. ”Există militari activi care luptă alături de noi; sunt în concediu, dar, în loc să meargă la plajă, au preferat să lupte alături de noi, ca fraţii, pentru libertate. Numărul cetăţenilor ruşi care au participat la lupte în Ucraina, în ultimele luni, este între 3.000 şi 4.000. Unii au plecat deja acasă, dar cei mai mulţi au rămas aici. Din păcate, unii au fost ucişi”, a precizat liderul separatist pro-rus pentru televiziunea publică rusă.

PREOCUPARE UE s-a declarat ieri ”extrem de preocupată” de informaţiile privind o incursiune a forţelor ruse în Ucraina. ”Reafirmăm necesitatea urgentă a unei soluţii politice la această criză”, a precizat șefa diplomației europene, dând asigurări că ”UE urmăreşte îndeaproape ce se întâmplă pe teren”. Catherine Ashton a avut marţi, la Minsk, o serie de întâlniri, în special cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, va fi primit mâine, la Bruxelles, de preşedinţii Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, chiar înaintea unui summit al şefilor de stat şi de guvern din UE.

REUNIUNEA CONSILIULUI DE SECURITATE AL ONU Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit ieri, la ora 18.00 GMT, într-o o reuniune de urgență pe tema evoluțiilor din estul Ucrainei, două ore mai târziu fiind convocat la Casa Albă, de președintele SUA, și Consiliul de Securitate Națională al SUA. Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată la cererea Lituaniei. Cât despre ședința Consiliului de Securitate Națională al SUA, Casa Albă nu a oferit detalii, dar convocarea acesteia survine nu doar în contextul escaladării conflictului armat din Ucraina, ci și într-un moment când SUA examinează posibilitatea lansării unor raiduri aeriene în Siria, împotriva pozițiilor jihadiștilor din gruparea Stat Islamic.

POZIȚIA BUCUREȘTIULUI Deși situația la granița de nord-est a României tinde să devină explozivă, Traian Băsescu are o altă opinie și nu are de gând să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării. El crede că în Ucraina nu are loc o invazie, dar că sprijinul tot mai mare acordat separatiștilor de către Federația Rusă riscă să pună armata ucraineană în inferioritate. România va continua să sprijine Ucraina, a mai spus Băsescu. ”Putin vrea să realizeze o Transnistrie mai mare, pentru a bloca aderarea Ucrainei la UE şi intenţia Ucrainei de a deveni stat membru NATO”, a afirmat Băsescu.

Soţii şi mame ale soldaţilor ruşi au manifestat ieri pentru a le cere autorităţilor ruse explicaţii privind soarta apropiaţilor lor. De câteva zile, soldaţi din cadrul Regimentului 331 al celei de-a 98-a Divizii de Paraşutişti, cu baza la Kostroma, la 330 kilometri nord de Moscova, nu au mai dat niciun semn de viaţă apropiaţilor lor. ”Un Cargo-200 a ajuns la Kostroma, miercuri”, a declarat, pentru AFP, soţia unuia dintre paraşutişti, făcând referire la camioane militare folosite pentru transportul soldaţilor ucişi. Cu toate acestea, nicio informaţie cu privire la soarta apropiaţilor lor nu a fost oferită, iar comandanţii regimentului refuză să discute cu familiile. ”Singurul lucru pe care ni-l spun este că ei nu se află în Rusia”, a afirmat Valeria Sokolova. Potrivit preşedintei comitetului mamelor soldaţilor ruşi, Valentina Melnikova, aproape 15.000 de militari ruşi luptă în Ucraina alături de separatişti. Mai multe publicaţii ruse independente au relatat despre funeralii desfăşurate în secret pentru doi paraşutişti în nordul Rusiei, citând apropiaţi care au spus că aceştia au fost ucişi în Ucraina, unde, oficial, Rusia nu a desfăşurat trupe. Moscova a trimis numeroşi soldaţi ruşi în Crimeea, înainte de anexarea ei, însă a negat iniţial că aceştia s-ar afla în regiune. Moscova a avut o reacţie asemănătoare în 1979, în invazia din Afganistan, când URSS a refuzat mai multe luni să recunoască faptul că se afla în război împotriva forţelor de la Kabul.

CAMPANIE ELECTORALĂ LA START Campania electorală pentru Rada Supremă a luat startul, oficial, în Ucraina, ieri. Alegerile parlamentare anticipate sunt programate pentru 26 octombrie: 225 de deputați vor fi aleși pe liste de partid și 213 în circumscripții uninominale. În viitorul Parlament al Ucrainei vor exista mai puțini deputați, dat fiind că alegerile nu vor putea fi organizate în Crimeea anexată de Rusia. Locuitorii Crimeii vor putea vota în Ucraina continentală, în timp ce refugiații din peninsulă și din regiunea Donbas, în localitățile unde au fost strămutați. Comisia Electorală Centrală a Ucrainei speră că Parlamentul în exercițiu va hotărî cum să voteze alegătorii din zona operațiunii antiteroriste, în teritoriile eliberate. Este posibil ca pentru aceasta să fie nevoie de modificarea granițelor regiunilor Lugansk și Donețk, informează Unian.ua. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat la 25 august dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

CU TANCUL LA BANCĂ Un client al OTP Bank din Ucraina s-a prezentat la sediul unei sucursale într-un tanc, episod relatat de preşedintele grupului ungar, Sandor Csanyi, care scoate în evidenţă gravitatea situaţiei din Ucraina. OTP anticipează că situaţia dificilă din Ucraina îi va provoca pierderi de aproximativ 95 de milioane de euro la finalul acestui an. În plus, OTP şi-a închis toate filialele din peninsula Crimeea, în urma anexării acesteia de către Rusia. Instituţia bancară maghiară se confrunta deja cu dificultăţi financiare în Ungaria, din cauza unei legi care obligă băncile să returneze clienţilor comisioanele considerate incorecte, aplicate unor împrumuturi în valută.