”UE a adoptat o poziţie extrem de neconstructivă prin suspendarea negocierilor privind eliminarea vizelor”, consideră Ministerul rus de Externe, avertizând că ”Moscova nu va accepta limbajul sancţiunilor şi ameninţărilor şi va reacţiona”. UE a adoptat, joi, o serie de sancţiuni politice împotriva Rusiei, suspendând negocierile pe tema acordului privind vizele şi ameninţând cu măsuri economice dacă situaţia din Ucraina nu se va îmbunătăţi.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a spus, vineri, preşedintelui american, Barack Obama, că relaţiile dintre Rusia şi SUA nu trebuie să fie afectate de dezacordurile pe tema crizei din Ucraina. Preşedintele Rusiei a amintit importanţa relaţiilor americano-ruse pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în lume. ”Aceste relaţii nu ar trebui sacrificate din cauza unor probleme internaţionale izolate, deşi extrem de importante”, a anunţat Kremlinul într-un comunicat. Mai devreme, Casa Albă a anunţat că Obama şi Putin au discutat 60 de minute la telefon, la câteva ore după ce SUA au introdus restricţii de vize şi au deschis calea pentru adoptarea unor posibile sancţiuni ca reacţie la acţiunile Rusiei în Ucraina. ”Preşedintele Obama a insistat asupra faptului că Rusia acţionează încălcând suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, ceea ce ne-a determinat să adoptăm măsuri de represalii, în coordonare cu partenerii noştri europeni”, a adăugat Casa Albă.

IANUKOVICI, ÎN SPITAL? Fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, destituit de Parlament la 23 februarie, ar fi fost internat, în stare gravă, într-un spital din Moscova, a informat, vineri, ”Moskovski Komsomoleţ”, cotidianul cu cel mai mare tiraj din Rusia. Astfel, Ianukovici, în vârstă de 63 de ani, care a fugit de la Kiev şi a cerut azil politic în Rusia, ar fi suferit un atac de cord, starea lui de sănătate fiind estimată drept gravă. Dar, până în prezent, informaţia nu a fost confirmată oficial. Speculaţiile privind starea de sănătate a lui Viktor Ianukovici s-au înmulţit după 27 februarie, când a devenit cunoscut faptul că s-a refugiat în Rusia. Preşedintele rus a dezminţit, marţi, zvonurile cu privire la decesul lui Ianukovici, puse în circulaţie pe internet. ”După ce Ianukovici a venit pe teritoriul Federaţiei Ruse, ne-am întâlnit o dată, acum două zile. Era în stare bună de sănătate, ceea ce vă doreşte şi vouă”, a declarat Putin unui grup de ziarişti, într-o conferinţă de presă după evenimentele din Crimeea.

Autorităţile ucrainene au cerut Interpolului un mandat internaţional de arestare pe numele lui Ianukovici, pentru abuz de putere şi crimă, a anunţat, vineri, agenţia cu sediul la Lyon. Astfel, Kievul a cerut o notificare de tip cod roşu împotriva lui Ianukovici, adică o solicitare de arestare în vederea extrădării la cererea unui membru al Interpol, transmisă în cele 190 de ţări membre ale organizaţiei.

OBSERVATORI OSCE BLOCAŢI Observatorii militari ai OSCE au fost blocaţi pentru a doua oară să pătrundă pe teritoriul Crimeei, au constatat, vineri, jurnalişti AFP. De asemenea, membri ai unor grupuri naţionaliste sârbe patrulează pe drumurile din Crimeea, alături de cazaci ruşi, afirmă postul ucrainean 5 Kanal TV, care a prezentat declaraţiile unui naţionalist sârb. Cei doi sunt membri ai mişcării naţionaliste sârbe Cetnik, precizează presa sârbă.

MANIFESTĂRI PRO-CRIMEENE ÎN RUSIA Conducerea tătarilor din Crimeea a anunţat că va boicota referendumul privind alipirea la Rusia. Refat Chubarov, şeful minorităţii tătare, minoritate care reprezintă 15% dintre cele două milioane de persoane din Crimeea, a afirmat că recomandă tătarilor să nu se prezinte la vot. Preşedintele interimar al Ucrainei, Olexandr Turcinov, a anulat, vineri, decizia Parlamentului din Crimeea privind organizarea referendumului. La rândul său, Arseni Iaţeniuk, premierul interimar al Ucrainei, apreciază că ”nimeni din lumea civilizată nu va recunoaşte eventuala independenţă a regiunii pro-ruse Crimeea”, avertizând Parlamentul regional de la Simferopol că solicitarea de alipire a regiunii la Rusia şi de organizare a unui referendum pe această temă este nelegitimă şi neconstituţională. SUA şi UE au catalogat drept neconstituţională solicitarea Parlamentului din Crimeea.

În acest timp, peste 65.000 de persoane participau vineri, la Moscova, la un concert organizat în semn de susţinere faţă de locuitorii Crimeei. Agitând steaguri ruse sau pancarte pe care se putea citi „Crimeea este pământ rusesc“ sau „Crimeea, suntem cu tine“, aceste persoane asistau, la doi paşi de Kremlin, la un concert care a început cu un cântec patriotic intitulat „Ofiţeri“, interpretat de starul pop rus Oleg Gazmanov. Membrii unei delegaţii a Parlamentului local din Crimeea, care s-au întâlnit cu parlamentari ruşi vineri dimineaţa, au apărut pe scenă, deasupra căreia, pe o banderolă, era afişat mesajul „Suntem împreună“. „Salut, Crimeea! Ieri (joi) am luat o decizie istorică cu privire la organizarea unui referendum“, a declarat preşedintele Parlamentului din Crimeea, Vladimir Konstantinov, aclamat de mulţime, care scanda „Bravo!“. „Rusia nu ne va abandona“, a continuat el, îndemnând la susţinerea tuturor ucrainenilor, în opinia sa victime ale unor autorităţi „ilegitime“.

MANEVRE MILITARE Rusia a iniţiat ample exerciţii militare pentru testarea dispozitivelor de apărare antiaeriană în sectorul militar de sud-vest, în apropierea Mării Caspice, la 500 de kilometri est de Ucraina. Aproximativ 3.500 de militari şi peste 1.000 de unităţi de armament greu au fost mobilizate pentru exerciţiile care vor dura o lună şi în cursul cărora vor fi testate sisteme antiaeriene şi va fi utilizată muniţie reală. Totodată, militarii ruşi îşi deplasează tehnica şi echipamentele în estul Crimeii, însă nu se cunoaşte încă motivul acestor mişcări, a declarat, vineri, şeful Centrului Media din Crimeea al Ministerului ucrainean al Apărării.

FĂRĂ GAZE Grupul rusesc Gazprom a avertizat, vineri, Ucraina că va opri livrările de gaze, din cauza unei datorii neplătite de 1,89 miliarde de dolari, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009, când a fost perturbată aprovizionarea ţărilor europene. ”Dacă Ucraina nu va regla arieratele, există riscul să revenim la situaţia din 2009”, a avertizat directorul general al Gazprom, Alexi Miller. El a precizat că 7 martie era data-limită stabilită pentru plata livrărilor de gaze din februarie. Întreruperea livrărilor de gaze ar penaliza noul Guvern ucrainean pro-occidental. Oprirea livrărilor către Ucraina ar afecta şi UE, care primeşte jumătate din gazele ruseşti prin Ucraina. La 1 ianuarie 2009, Gazprom a suspendat aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, din cauza unui diferend comercial, iar statele europene au fost afectate, în condiţiile în care unele dintre ele, precum Slovacia, depind în proporţie de 100% de livrările ruseşti. Europa este, acum, mai puţin expusă la un astfel de blocaj, datorită creării unor rute alternative de livrare. Gazele din Rusia acoperă, în prezent, 30% din necesarul de consum din Europa, iar din aceste livrări, circa jumătate tranzitează Ucraina. Înainte de inaugurarea gazoductului Nord Stream, la sfârşitul lui 2011, trei sferturi din livrările ruseşti către Europa treceau prin Ucraina. Nord Stream transportă gaze din Rusia în Germania, traversând Marea Baltică. Comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a declarat marţi că UE va ajuta Ucraina, aflată în pragul falimentului, să plătească datoriile pentru gazele ruseşti. Dificultăţile Ucrainei de a plăti pentru gazele livrate de Gazprom se vor agrava în lunile următoare, întrucât Gazprom a decis ca în luna aprilie să elimine discountul de preţ oferit în decembrie. Rusia a acceptat atunci să reducă preţul gazelor livrate Ucrainei cu o treime, la 268,5 dolari pentru 1.000 de metri cubi.

VIRUS DE SPIONAJ RUSESC Un program de spionaj informatic pe care specialiştii îl consideră opera serviciilor secrete ruse vizează reţelele guvernamentale ale statelor NATO. Sute de computere guvernamentale din ţări europene şi din SUA au fost afectate de virusul cibernetic Turla, despre care experţii cred că este opera Guvernului Rusiei. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) a refuzat să comenteze informaţiile. În mod similar au procedat Pentagonul şi Departamentul american pentru Securitatea Internă. Virusul cibernetic este monitorizat de serviciile de spionaj de câţiva ani, iar compania de profil Symantec estimează că aproximativ 1.000 de reţele au fost accesate de acest soft de spionaj. Surse guvernamentale din România, Cehia, Estonia şi Polonia au anunţat că nu au fost afectate direct de acest virus informatic. Alte state NATO au refuzat să comenteze informaţiile.