”Rusia va continua contactele cu NATO, într-o căsătorie de convenienţă, în pofida preocupărilor privind viitoarele exerciţii militare din Georgia”, a declarat ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, într-un interviu publicat joi. Purtătorul de cuvînt al NATO, James Appathurai, a anunţat că exerciţiile militare conduse de NATO şi care vor avea loc în Georgia vor fi conduse în pofida unei opoziţii puternice a Rusiei, care a ameninţat că va lua măsurile adecvate, dacă acţiunile nu sînt anulate sau amînate. Exerciţiul Cooperative Longbow 09 - Cooperative Lancer 09, condus de NATO, va avea loc în perioada 6 mai - 1 iunie, în Georgia, dar nu va implica armament uşor sau greu. Potrivit NATO, aceste acţiuni, care vizează 1.300 de trupe din 19 state membre NATO sau aliate, au scopul de a îmbunătăţi interoperabilitatea dintre NATO şi ţările partenere, în cadrul programelor Parteneriatul pentru Pace, Dialogul Mediteranean şi Iniţiativa de Cooperare de la Istanbul. Totuşi, Rogozin a reiterat faptul că exerciţiile erau controversate din punct de vedere politic şi reflectau sprijinul NATO faţă de preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, după conflictul armat din august 2008, dintre Moscova şi Tbilisi, din cauza Osetiei de Sud.

Diplomatul rus a confirmat că o întîlnire cu oficiali militari de rang înalt, în cadrul Consiliului Rusia - NATO a fost anulată, dar o reuniune a unor emisari şi miniştri de Externe programată pentru 29 aprilie şi, respectiv, 19 mai va avea loc în continuare. Rogozin a subliniat că răspunsul Moscovei la exerciţiile NATO în Georgia nu va afecta tranzitul de provizii către trupele NATO din Afganistan, prin teritoriul rusesc. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Moscova consideră NATO drept un factor-cheie în securitatea euro-atlantică şi nu o ameninţare, deşi Rusia este preocupată în legătură cu expansiunea alianţei mai aproape de graniţele sale. ”Expansiunea blocului este însoţită de introducerea de patrule aeriene, modernizarea aeroporturilor şi stabilirea de baze pe teritoriul statelor membre nou admise”, a spus el. Lavrov a accentuat că Rusia va continua să ia în considerare toţi aceşti factori în planificarea sa militară sau referitoare la politica externă, ea fiind interesată să-şi asigure securitatea naţională.

Moscova şi-ar putea reduce semnificativ arsenalul nuclear

”Rusia şi-ar putea reduce arsenalul nuclear în mod semnificativ, în funcţie de eforturile pe care SUA sînt dispuse să le facă”, a declarat, joi, şeful Statului Major rus, generalul Nikolai Makarov. ”Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, comandantul suprem al armatei, a prezentat această poziţie la Helsinki, în timpul vizitei din această săptămînă. Sîntem în măsură să reducem în mod semnificativ numărul ogivelor şi vectorilor nucleari”, a declarat Makarov. Această diminuare ar putea depăşi nivelul prevăzut de Tratatul de la Moscova, semnat în 2002 (Tratatul de reducere a arsenalelor nucleare strategice - SORT) care prevede un plafon de 1.700-2.200 de focoase nucleare pînă în 2012, pentru fiecare dintre cele două state.

Adjunctul ministrului rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, a declarat marţi că nu vede niciun motiv pentru o reducere radicală a arsenalelor strategice. Rusia şi SUA trebuie să negocieze, anul acesta, reînnoirea principalului tratat de dezarmare nucleară START-1, care expiră în decembrie şi limitează la 6.000 numărul focoaselor. Aceste negocieri au intrat în impas sub preşedinţia lui George W. Bush, dar succesoul acestuia, Barack Obama şi Dmitri Medvedev s-au angajat să relanseze acest proces.