Decizia Guvernului francez de a relaxa condiţiile de acces pe piaţa muncii pentru romi a generat reacţii vehemente în Franţa, unde un deputat al Frontului Naţional a denunţat crearea ”agenţiei de turism Hollande pentru români”, adăugând că dosarul este de competenţa României, nu a Franţei. Gilbert Collard, unul dintre cei doi deputaţi ai Frontului Naţional, intervievat ieri de France 2, s-a întrebat de ce a vrut Guvernul să adauge o problemă în plus. ”De ce spunem: dragi prieteni români, trăiţi liniştiţi, luăm noi problemele, suntem destul de proşti pentru a le lua de la voi? Românii să se descurce cu românii!”, a lansat Collard. Pe de altă parte, eurodeputatul UMP Philippe Juvin apreciază că Guvernul are dreptate să vrea să amelioreze accesul romilor la locurile de muncă. ”Problema romilor afectează toate ţările din Europa. Ea este complexă şi statele UE trebuie să aibă politici coordonate. Ea necesită, de asemenea, ca opoziţia să fie constructivă şi realistă în criticile sale. Trebuie, categoric, să se lupte împotriva taberelor ilegale, dar trebuie în acelaşi timp să se promoveze integrarea romilor în societate”, a continuat el, în timp ce membrii UMP şi-au multiplicat atacurile, miercuri, împotriva Guvernului, considerând că relaxarea condiţiilor de acces pe piaţa muncii pentru romi va fi o gură de aer pentru toţi romii din Europa. În plus, Confederaţia generală a muncii CGT, ca şi Confederaţia europeană a sindicatelor s-au pronunţat pentru abrogarea măsurilor tranzitorii care afectează cetăţenii români şi bulgari şi care împiedică accesul lor normal pe piaţa muncii din Franţa.

DINTR-O TABĂRĂ DE ROMI, LA SORBONA! O tânără româncă de etnie romă, Anina Ciuciu, care a emigrat cu familia în Franţa, în 1999, a reuşit să ajungă dintr-o tabără de romi la prestigioasa Universitate Sorbona din Paris, graţie şcolarizării şi unei perseverenţe remarcabile, relatează postul de radio RTL. În 1999, Anina Ciuciu a ajuns în Franţa, la vârsta de 9 ani, la Bourg-en-Bresse, venind din România împreună cu părinţii şi surorile sale. Familia a trăit în condiţii insalubre într-o cazarmă dezafectată, într-o camionetă, în cort pe stradă, fără să aibă mâncare în fiecare zi. Mica familie de romi a fost ajutată şi a trăit multă vreme clandestin, fără să obţină permis de rezidenţă. Anina a învăţat franceza în câteva luni, a obţinut bacalaureatul ştiinţific (bac S, una dintre cele trei serii de bacalaureat general) şi licenţa în drept, iar în luna următoare va merge la prestigioasa Universitate Sorbona, graţie unei munci perseverente. Ea speră că povestea sa va conferi o altă imagine romilor.

MAI MULTE INFRACŢIUNI COMISE DE ROMÂNI Numărul infracţiunilor comise de români în Franţa a explodat în perioada 2009-2011, se arată într-o notă de şapte pagini redactată la 8 iunie, de Direcţia Centrală a Poliţiei Judiciare (DCPJ) şi obţinută de cotidianul francez ”Le Parisien”. Dacă această notă, realizată pe baza fişierelor Stic (Sistemul de gestionare a infracţiunilor constatate), nu pretinde să stabilească decât tendinţe, ea transcrie totuşi o realitate rezumată într-o frază: în perioada 2009-2011, numărul cetăţenilor români inculpaţi a crescut cu 69,35%, cu peste 20.000 de inculpări în 2011 faţă de 12.000 în 2009, comentează cotidianul francez. În plus, potrivit aceleiaşi note, în 2011, un inculpat străin din zece era român. Cele mai frecvente infracţiuni sunt furtul din magazine, jaful şi escrocheriile. Jumătate dintre aceste infracţiuni sunt comise în cinci departamente: Paris, Seine-Saint-Denis, Hauts-de-Seine, Rhône şi Bouches-du-Rhône.