Preşedintele comisiei Dumei de Stat pentru afaceri internaţionale, Konstantin Kosaciov, a declarat că intenţia SUA de a face din România o platformă pentru desfăşurarea sistemului american antirachetă poate provoca o ripostă militară din partea Rusiei. Kosaciov şi-a exprimat, în context, speranţa că rachetele de interceptare care vor fi amplasate pe teritoriul României nu vor reprezenta, din punctul de vdere al arsenalului strategic al Rusiei, o ameninţare. La rândul lor, oficialii transnistreni sunt neliniştiţi de planurile SUA în România şi cred că ”apropierea unui element militar activ al NATO de graniţele R. Moldovei indică faptul că nu este exclusă o asimilare a forţelor armate ale Moldovei şi Rusiei într-un sistem strategic unic. Ceea ce poate complica situaţia din Transnistria. Pentru Tiraspol, de preferat ar fi sporirea prezenţei militare ruse în regiune, dar acest lucru depinde de politicieni”.

Rusia propune înfiinţarea unui centru de control comun pentru scutul antirachetă european şi un schimb de tehnologii antirachetă între Moscova şi NATO, a declarat, vineri, şeful Statului Major, Nikolai Makarov. Lucrările pe formarea comună a unui scut antirachetă european au început în noiembrie, la summit-ul Rusia - NATO de la Lisabona. NATO insistă pe implementarea a două sisteme de apărare antirachetă independente dar coordonate: unul rusesc, unul NATO. Moscova propune un sistem indivizibil, care să integreze dispozitivele celor două părţi. Moscova este îngrijorată de o posibilă desfăşurare a elementelor scutului american antirachetă şi în alte state est-europene, după România şi Polonia, a declarat vicecomandantul Statului Major rus, Valeri Gherasimov.

Ţările occidentale ar trebui să ajungă la un acord cu Rusia privind scutul antirachetă din Europa, pentru a evita o întoarcere la Războiul Rece, a declarat vineri, la Sankt Petersburg, preşedintele rus, Dmitri Medvedev. ”Trebuie să reflectăm la natura casei noastre europene comune. Anul 2020 se apropie. În 2020, Europa va avea un nou sistem de apărare antirachetă. Să ajungem de acum la un acord privind aspectul său viitor şi vom avea o casă modernă, adaptată vieţii în 2020”, a spus Medvedev, în marja unui forum internaţional. Medvedev a trimis, săptămâna trecută, şefilor de stat din NATO un mesaj în care confirmă disponibilitatea Moscovei de a lua parte la o apărare antirachetă comună în Europa, dar cere participare egală pentru Rusia şi garanţii că sistemul nu va modifica echilibrul strategic.

Deocamdată, SUA vor să prelungească durata de viaţă a armamentelor lor nucleare strategice, potrivit ”Washington Post”. Este vorba în primul rând despre ogivele americane cele mai răspândite, W-76 şi bombele B-61. Documentul citat de cotidianul amintit nu citează cheltuielile pentru această operaţiune, dar, potrivit unor experţi, numai modernizarea bombelor B-61 ar costa patru miliarde de dolari.