Stabilitatea Europei este ameninţată de intensificarea sentimentelor antiruse în legătură cu criza din Ucraina, a avertizat, vineri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Situaţia din Ucraina a declanşat cea mai gravă criză între Est şi Vest de la sfârşitul Războiului Rece. Joi, preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat europenii să asigure plata datoriei Ucrainei, altfel aprovizionarea lor cu gaz va fi ameninţată. Omologul său american, Barack Obama, a replicat imediat că o escaladare a situaţiei în Ucraina va conduce la noi sancţiuni americane şi europene împotriva Moscovei. UE a îndemnat Rusia să respecte angajamentele privind furnizarea gazelor. În replică, Putin a declarat ieri că ”Rusia intenţionează să îşi îndeplinească obligaţiile privind livrarea gazelor spre ţările europene, dar nu poate garanta tranzitul pe teritoriul Ucrainei, pentru că acesta depinde de Kiev”.

Vineri, Lavrov a salutat organizarea unor discuţii multilaterale între SUA, Rusia, Ucraina şi UE, săptămâna viitoare, la Viena sau Geneva. Lavrov a cerut din nou autorităţilor de la Kiev să desfăşoare reforme reale pentru ieşirea din criză. El a afirmat că o detensionare a crizei Ucrainei e posibilă dacă tentativele de legitimare a autorităţilor din Maidan, locul unde au avut loc manifestaţiile pro-europene în centrul Kievului, vor fi abandonate.

MĂSURI NATO SUPLIMENTARE NATO trebuie să ia măsuri suplimentare, între care mobilizarea de trupe şi exerciţii, pentru apărarea statelor membre, a declarat, vineri, secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen. Pentru reasigurarea membrilor NATO din Europa de Est, alianţa a consolidat poliţia aeriană deasupra statelor baltice, a mobilizat avioane AWACS în Polonia şi România şi a supervizat întărirea prezenţei navale în Marea Neagră. ”Nu discutăm despre o opţiune militară, dar NATO se consacră apărării şi protecţiei aliaţilor noştri şi vom lua toate măsurile necesare pentru a ne asigura că această apărare colectivă este eficientă. NATO ia măsuri legitime pentru a face faţă instabilităţii create de acţiunile nelegitime ale Rusiei”, a adăugat Rasmussen. În timp ce alianţa a dezvăluit, cu o zi înainte, că Rusia a aliniat până la 40.000 de persoane la frontiera cu Ucraina, secretarul general al NATO a cerut din nou Moscovei să se retragă. După alipirea Crimeei la Rusia, luna trecută, tensiunile au ajuns în estul Ucrainei, unde militanţi pro-ruşi ocupă clădiri publice strategice şi cer Moscovei să le trimită trupe ca întăriri.

Rusia, acuzată de SUA că a trimis agitatori pentru a provoca haos în regiunile rusofone din estul Ucrainei, nu are nici agenţi şi nici militari în această parte a fostei republici sovietice, a declarat, vineri, şeful diplomaţiei ruse. Tensiunile dintre separatiştii pro-ruşi şi susţinătorii autorităţilor de la Kiev continuau, vineri, în regiunile rusofone din estul Ucrainei, în pofida unei amnistii promise de puterea ucraineană. Secretarul de Stat american, John Kerry, a acuzat, marţi, Rusia că a trimis agitatori în estul Ucrainei, pentru a provoca haos şi a găsi astfel pretextul pentru o intervenţie militară, cum s-a întâmplat în Crimeea.

VIZITĂ DIFICILĂ Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a mers vineri la Doneţk, în estul rusofon al ţării, pentru a încerca să calmeze tensiunile cu separatiştii pro-ruşi pe care Kievul a ameninţat să îi evacueze prin forţă. Iaţeniuk a avut întrevederi cu reprezentanţii Primăriei şi autorităţilor locale, precum şi cu reprezentanţi ai mediului economic, între care Rinat Ahmetov, oligarh şi omul cel mai bogat din ţară, care a fost, multă vreme, unul dintre principalii susţinători ai puterii pro-ruse. Niciun reprezentant al separatiştilor care ocupă, de duminică, sediul administraţiei regionale, cerând organizarea unui referendum privind alipirea la Rusia, nu a fost prezent.

ALTĂ CONSTITUŢIE Parlamentul din Crimeea a aprobat, vineri, adoptarea unei noi Constituţii pentru această nouă republică rusă, iar o nouă versiune a Constituţiei ruse a fost publicată, incluzând Crimeea şi Sevastopolul în Federaţia rusă. Peninsula a făcut parte din fosta Uniune Sovietică până în 1954, când fostul lider sovietic de origine ucraineană Nikita Hruşciov a transferat-o Ucrainei. Preşedintele rus a declarat joi că a decis să alipească Crimeea după ce sondaje efectuate în secret au dezvăluit că populaţia din peninsulă susţine în majoritate această idee.