Ministrul australian de Externe, Kevin Rudd, afirmă că SUA poartă vina dezvăluirii mesajelor diplomatice de către WikiLeaks şi nu fondatorul site-ului, australianul Julian Assange. Potrivit lui Kevin Rudd, dezvăluirea mesajelor diplomatice ridică semne de întrebare în legătură cu securitatea SUA. De altfel, Rudd a precizat că nu îi pasă de criticile la adresa lui dezvăluite de WikiLeaks. Julian Assange a fost arestat în Marea Britanie, pentru presupuse agresiuni sexuale comise în Suedia. Premierul australian, Julia Gillard, a catalogat dezvăluirile WikiLeaks ”total iresponsabile”. Kevin Rudd, înlocuit în funcţia de premier de Julia Gillard, în iunie, a adăugat: ”Cred că trebuie să existe semne de întrebare în legătură cu sistemele de securitate americane şi nivelul de acces al angajaţilor la aceste materiale. Principala responsabilitate, inclusiv răspunderea legală, aparţine persoanelor responsabile de difuzarea neautorizată a materialelor”.

SUA nu intenţionează să ceară extrădarea fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, a anunţat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. ”Ancheta noastră continuă. Arestarea sa este, în acest moment, o chestiune între Marea Britanie şi Suedia”, a spus Philip Crowley. Potrivit acestuia, SUA nu au furnizat informaţii instanţelor britanice şi nici nu intenţionează să facă acest lucru. De asemenea, el a negat că SUA îşi vor revizui diplomaţia, compromisă de dezvăluirile WikiLeaks. Instanţa a refuzat eliberarea lui Assange pe cauţiune. Assange, care nu a acceptat extrădarea în Suedia, a apărut în instanţă după ce s-a predat poliţiei londoneze. El a fost arestat în baza unui mandat de arestare suedez. Curtea are acum 21 de zile la dispoziţie pentru a lua o decizie privitoare la extrădare. Două femei din Suedia susţin că au fost agresate sexual de Assange, atunci când acesta a vizitat ţara, în luna august. Fondatorul WikiLeaks a negat acuzaţiile.

Senatorul independent Joe Lieberman vrea ca Departamentul american de Justiţie să investigheze dacă ”New York Times” a încălcat Legea privind spionajul, după ce a luat hotărârea să publice telegrame diplomatice dezvăluite de WikiLeaks. În contextul în care pagubele produse de aceste dezvăluiri se extind, la Washington creşte presiunea să se facă ceva în această privinţă. Într-un material publicat pe site-ul The Daily Beast, criticul mass-media Howard Kurtz subliniază că hotărârea WikiLeaks şi ”New York Times” de a publica telegramele se deosebeşte cu greu de alte hotărâri nepedepsite ale presei de a publica materiale guvernamentale sensibile. El a citat, între altele, cazurile lui Bob Woodward, care a obţinut evaluarea secretă a lui Stanley McChrystal asupra războiului din Afganistan şi cazul ”New York Times”, dezvăluind programul de supraveghere internă al fostului preşedinte George W. Bush, în 2004. Politicienii şi oficialii guvernamentali par să acţioneze diferit faţă de acest argument, comentează CBS, afirmând că Assange şi susţinătorii săi sunt mai degrabă anarhişti sau terorişti şi nu jurnalişti care-şi exercită drepturile acoperite de Primul Amendament. Senatorul democrat Diane Feinstein, din California, susţine că Assange nu poate invoca Primul Amendament pentru că nu este jurnalist. Departamentul de Stat şi Pentagonul au prezentat, marţi, felul în care le-a fost afectată activitatea zilnică de dezvăluirea unor telegrame diplomatice de către WikiLeaks, evocând mai puţini diplomaţi la întâlniri şi interzicerea laptopurilor. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley, a declarat că la unele întâlniri, la care participau mai mulţi diplomaţi, acum participă mai puţini. El nu a precizat dacă acest lucru este cauzat de faptul că guvernele străine ar fi supărate de reflecţiile private ale diplomaţilor americani din telegramele dezvăluite sau pentru că se tem că ceea ce spun ar putea să nu rămână privat.

Un grup de hackeri care susţin organizaţia WikiLeaks a anunţat ieri că a blocat site-ul MasterCard. Asemeni mai multor alte companii, printre care Visa şi Paypal, Mastercard a blocat recent posibilitatea ca serviciile sale să poată fi utilizate pentru a dona pentru WikiLeaks. Hackerii susţin pe Twitter că pagina Mastercard nu poate fi accesată, datorită \"Operaţiunii Răzbunare\" lansată de ei. Acelaşi grup de hackeri a afirmat anterior că au reuşit să blocheze site-ul băncii elveţiene Postfinance, care a închis un cont al fondatorului WikiLeaks, Julian Assange. Şi site-ul Internet şi email-urile avocatului celor două suedeze care îl acuză pe Assange de viol şi agresiune sexuală au fost vizate de un atac informatic, după un act similar care a vizat site-ul Parchetului.

Geoffrey Robertson, avocat cunoscut în Marea Britanie şi apărător al drepturilor omului, va asigura apărarea fondatorului site-ului WikiLeaks, a declarat, ieri, un membru al cabinetului acestuia. Avocatul, în vârstă de 64 de ani, cu dublă cetăţenie, britanică şi australiană, a realizat numeroase misiuni pentru Amnesty International, în Africa de Sud, în Vietnam şi fosta Cehoslovacie. El a pledat pentru personalităţi celebre precum scriitorul Salman Rushdie, ţinta unei fatwa a autorităţilor religioase iraniene.