Un oficial din cadrul Ministerului rus al Apărării a apreciat luni că tratatul asupra forţelor armate în Europa (CFE) nu are perspective de viitor, după şase ani de la instituirea unui moratoriu unilateral asupra acestui document. ”Tratatul CFE a fost semnat pe când încă mai existau două blocuri militare, NATO şi Pactul de la Varşovia”, a declarat luni, la Moscova, Serghei Râjkov, directorul departamentului pentru controlul aplicării tratatelor internaţionale din cadrul Ministerului rus al Apărării. ”Unul dintre aceste blocuri a dispărut dar tratatul rămâne. Nu văd la ce foloseşte, având în vedere că a pierdut orice înţeles”, a adăugat el. Oficiali ruşi au subliniat nevoia de evaluare a impactului tuturor tipurilor de armament asupra securităţii europene, inclusiv a unor arme de înaltă precizie nou apărute, ca avioanele fără pilot, în contextul în care, în opinia lor, utilizarea acestui nou tip de armament poate avea un impact important atât asupra disuasiunii nucleare a Rusiei, cât şi a NATO. Râjkov a declarat că Moscova speră să discute cu NATO despre noi mecanisme de control al armamentului în Europa, în cadrul unei conferinţe pe teme de securitate în perioada 23-24 mai, la Moscova.

Tratatul CFE a fost semnat în 1990, de 16 ţări membre NATO şi şase state membre ale Pactului de la Varşovia şi a intrat în vigoare în 1992. Tratatul stabileşte plafoane egale pentru fiecare bloc militar, la cinci categorii de armament convenţional şi echipament militar, inclusiv tancuri, vehicule blindate de luptă, artilerie, elicoptere de asalt şi avioane de luptă. Tratatul a jucat un rol stabilizator crucial în perioada de destrămare a fostei Uniuni Sovietice şi de despărţire de statele-satelit din Europa de Est. Ulterior, documentul a devenit caduc şi irelevant, în contextul unor schimbări ample în mediile militar şi politic. Însă documentul a fost actualizat în 1999, iar unele state NATO au refuzat să îl ratifice, invocând faptul că Rusia menţine trupe pe teritoriile Georgiei şi regiunii separatiste Transnistria din R. Moldova. Rusia a impus un moratoriu unilateral asupra Tratatului CFE, în decembrie 2007, argumentând că este îngrijorată de o expansiune NATO către est, citând planuri privind o apărare antirachetă din partea SUA pentru Europa şi refuzul NATO de a ratifica tratatul actualizat. Moscova a anunţat în mai multe rânduri că îşi va relua participarea în cadrul Tratatului CFE, în cazul în care statele NATO ratifică textul actualizat al tratatului. SUA şi o parte a aliaţilor lor NATO au anunţat, în noiembrie 2011, că încetează efectuarea de schimburi de informaţii despre armament convenţional şi trupe cu Rusia.

SUBMARIN TESTAT Testarea unui nou submarin strategic cu propulsie nucleară din clasa Borei, al treilea în cadrul programului Proiect 955, va începe în iunie, în Marea Albă, a anunţat, luni, Andrei Diaşkov, preşedintele United Shipbuilding Corporation. Submarinul Vladimir Monomah a fost dat la apă în decembrie şi va fi introdus în serviciu în 2014. Primul submarin din clasa Borei în cadrul acestui program, Iuri Dolgoruki, a fost comandat pentru Flota rusă de Nord, în ianuarie, iar al doilea, Aleksandr Nevski, va fi predat marinei ruse până la sfârşitul anului. Submarinul Aleksandr Nevski a fost testat pe şantierul naval Sevmaş, începând din 2012. În acest an vor avea loc trei teste pe mare ale submarinului, iar în vară este programat un test de lansare de rachete balistice de tip Bulava, de la bordul navei. Primele trei submarine din clasa Borei au capacitatea să transporte 16 rachete balistice de tip Bulava. În total, opt submarine din clasa Borei ar urma să fie construite pentru marina rusă, până în 2020.