Premierul turc, Ahmet Davutoglu, a declarat că ”Turcia împărtăşeşte durerea armenilor ai căror strămoşi au fost ucişi în urmă cu 100 de ani, în perioada Imperiului Otoman” şi a anunţat ridicarea unui memorial, la Istanbul, cu ocazia comemorării acestui masacru, pe 24 aprilie. Turcia refuză să recunoscă un genocid, în pofida faptului că Armenia afirmă că 1,5 milioane de persoane au fost ucise în 1915, în masacre şi în urma unor deportări. Însă Ankara respinge folosirea cuvântului, argumentând că a fost vorba despre un război civil de pe urma căruia au avut de suferit ambele părţi. Această problemă a afectat şi continuă să afecteze relaţiile celor două state. Davutoglu a subliniat, în pofida declaraţiei sale conciliante, că Turcia nu va recunoaşte că în urmă cu 100 de ani a fost comis un genocid. Însă premierul a recunoscut deportările.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, l-a criticat dur, săptămâna trecută, pe Papa Francisc, după ce acesta a denunţat genocidul armenilor. El a catalogat ca nepotrivite declaraţiile Papei şi l-a avertizat pe Suveranul Pontif să nu repete greşeala. Liderul turc a făcut declaraţii asemănătoare anul trecut, înaintea comemorării, prezentând masacrul drept ”durerea noastră comună”. Marea majoritate a experţilor, mai puţin cei turci, consideră masacrul, care a avut loc pe teritoriul de est al Turciei de astăzi, un genocid. Acesta este recunoscut ca atare de ţări ca Argentina, Belgia, Canada, Franţa, Italia, Rusia şi Ungaria. De asemenea, Guvernul german, care a evitat mult timp cuvântul, a anunţat luni că urmează să susţină adoptarea unei rezoluţii în Parlament prin care masacrul va fi recunoscut ca genocid.