Absenţa unui dig de partea ucraineană a Dunării duce la pierderea de teritoriu în favoarea României, în contextul inundaţiilor, a declarat ministrul ucrainean pentru Resurse Naturale, Viktor Boiko. ”Digurile de pe Dunăre au fost construite în urmă cu 50 de ani. Ele trebuie restaurate pentru a nu fi nevoiţi să reparăm rupturile în fiecare an. Pentru a rezolva problemele cu digurile, avem nevoie de 352 de milioane de grivne (36 de milioane de euro), iar în prezent avem doar 67 de milioane de grivne (6,9 milioane de euro). Aceşti bani sunt suficienţi doar pentru a preveni ruperea digului. Aceasta nu este o opţiune”, a declarat ministrul. ”Problema construcţiei digurilor derivă de asemenea din normele internaţionale: românii şi-au consolidat malul, iar acum, în caz de inundaţii, doar pun nisip pe dig”, a mai spus Boiko. Ministrul ucrainean a adăugat că, în timpul inundaţiilor, cursul Dunării se modifică şi, ţinând cont de faptul că frontiera este stabilită de-a lungul cursului apei, România câştigă teritoriu. ”În prezent, digul românesc este la 300-400 de metri distanţă de malul românesc al Dunării”, a precizat acesta. Ministrul ucrainean a făcut aceste declaraţii în condiţiile în care nivelul apelor Dunării continuă să crească, pe fondul inundaţiilor, în zona Vîlkovo din regiunea Odesa.
Ucraina nu are diferend frontalier doar cu România. Ieri, autorităţile de la Kiev şi cele de la Chişinău au ajuns la un acord pentru soluţionarea unei dispute teritoriale, în scopul stabilirii frontierei dintre cele două ţări. Acordul este rezultatul consultărilor recente între reprezentanţii ministerelor de Externe din cele două ţări. Pe 24 şi 25 iunie, Chişinăul a găzduit o serie de consultări moldo-ucrainene la nivel de experţi, pentru stabilirea frontierei într-o zonă care a fost transferată Ucrainei. Cele două părţi au stabilit că, în virtutea protocolului adiţional al tratatului bilateral, o parte a autostrăzii Odesa - Reni, în dreptul comunei Palanca, a fost transferată Ucrainei, prin documentul intrat în vigoare în noiembrie 2001. În viitorul apropiat, experţii celor două ţări vor delimita frontiera exactă în această zonă. Exploatarea şi întreţinerea şoselei, precum şi gestionarea terenului vor reveni Ucrainei. R. Moldova va avea dreptul folosirii gratuite a unei secţiuni a autostrăzii. Locuitorii satului Palanca vor avea dreptul să se deplaseze pe autostrada cedată Ucrainei fără a plăti şi fără a fi verificaţi de vameşii ucraineni.
Între timp, ţările UE au aprobat, marţi, un credit de 500 de milioane de euro pentru Ucraina, destinat să ajute această fostă republică sovietică să depăşească criza financiară. Acordarea acestui credit Kievului a fost aprobată în mai 2010, de Parlamentul European şi în octombrie 2009, de Comisia Europeană. Împrumutul de 500 de milioane de euro, pe o perioadă de 15 ani, vizează stabilizarea economiei ţării, precum şi echilibrarea balanţei de plăţi şi a situaţiei finanţelor publice. Creditul va fi virat în două tranşe.