Nigel Farage, liderul formaţiunii naţionaliste Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP), a acuzat UE că ”are mâinile pătate de sânge în criza din Ucraina”, în cursul unei dezbateri cu vicepremierul britanic, Nick Clegg, care s-a declarat şocat de afirmaţii. ”Ar trebui să lăsăm capetele jos de ruşine, s-au dat speranţe false, UE are mâinile pătate de sânge în Ucraina”, a declarat liderul populist şi eurofob într-o dezbatere electorală. ”Europa a făcut o alegere greşită susţinând, în scopuri imperialiste şi expansioniste, revoluţia din Ucraina”, a afirmat Farage. ”Este vorba de o ieşire perfidă, ofensatoare şi şocantă”, a apreciat liberal-democratul Nick Clegg. ”Nigel Farage va trebui să explice de ce se aliniază poziţiilor preşedintelui rus, Vladimir Putin”, a continuat Nick Clegg. Partidul lui Nigel Farage militează pentru ieşirea Marii Britanii din UE.

CONDAMNARE ONU Adunarea Generală a ONU a adoptat, ieri, o rezoluţie fără caracter coercitiv care denunţă referendumul din Crimeea şi alipirea acestei provincii la Rusia. Rezoluţia, propusă de Ucraina şi susţinută de occidentali, a strâns 100 de voturi „pentru“, 11 „împotrivă“ şi 58 de abţineri. Această rezoluţie este redactată în termeni moderaţi şi nu critică explicit Moscova. Printre ţările care au votat „împotrivă“ se numără, în afară de Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Armenia, Cuba, Nicaragua, Venezuela, Bolivia, Zimbabwe, Sudan şi Siria. Printre cele care s-au abţinut figurează China, Argentina, Brazilia, India, Pakistan, Egipt, Senegal, Gabon sau Africa de Sud. SUA şi aliaţii lor europeni, arabi şi asiatici au votat în favoarea textului.

TIMOŞENKO VREA SĂ FIE PREŞEDINTE Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, în vârstă de 53 de ani, a anunţat ieri că va candida la alegerile prezidenţiale din 25 mai. Ea a precizat că intenţionează să le ceară deputaţilor partidului său Batkivşcina (Patria), care urmează să se reunească în congres, la 29 martie, să îi prezinte oficial candidatura. Timoşenko a candidat deja la Preşedinţie în 2010 şi a fost învinsă de Viktor Ianukovici. Anul următor, ea a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, după încheierea unui contract privind gazele cu Rusia. În opinia susţinătorilor săi şi a unei părţi a ţărilor occidentale, condamnarea sa a fost motivată politic. Ea a fost pusă în libertate la 22 februarie, în ziua destituirii preşedintelui Viktor Ianukovici de către contestatarii săi, la Kiev. Preşedintele interimar, Oleksandr Turcinov, a declarat că nu va candida. Potrivit unui sondaj recent, miliardarul şi omul politic Petro Poroşenko este cel mai bine plasat pentru a câştiga alegerile din 25 mai. Scrutinul va avea loc pe fondul unei crize economice şi politice majore, care a adus Ucraina în pragul falimentului şi care a costat-o peninsula Crimeea, anexată de Rusia.

ACORD DE ÎMPRUMUT Ucraina a convenit cu FMI un acord de împrumut în valoare de 14-18 miliarde de dolari, a anunţat, ieri, instituţia internaţională, programul de ajutor financiar urmând să deblocheze şi alte finanţări pentru autorităţile de la Kiev, până la un total de 27 de miliarde de dolari în următorii doi ani. Acordul trebuie să ajute Ucraina să acopere plăţi în contul datoriei programate în acest an, în contextul dificultăţilor economice şi financiare. Misiunea a ajuns la un acord cu autorităţile de la Kiev asupra unui set de reforme economice care să fie susţinut printr-un program de împrumut stand-by pe doi ani, a anunţat FMI.

Autorităţile de la Kiev au declarat anterior că au nevoie disperată de bani pentru acoperirea cheltuielilor şi pentru a evita o eventuală intrare a ţării în încetare de plăţi. Ministerul Finanţelor a estimat că economia s-ar putea contracta cu 3% în acest an, din cauza tulburărilor politice şi administrării proaste din trecut. Împrumuturile de la FMI vor susţine economia Ucrainei şi vor face posibilă acordarea altor finanţări, în valoare de mai multe miliarde de dolari, de la SUA, UE, Japonia şi alte ţări. Autorităţile ucrainene au anunţat, miercuri, creşterea preţului la gaze naturale cu 50% începând de la 1 mai, aceasta fiind una dintre condiţiile pentru ajutor de la FMI refuzate de fostul preşedinte Viktor Ianukovici. Ucraina, foarte dependentă de gazele naturale din Rusia, va putea importa gaze din UE, a anunţat, miercuri, comisarul european pentru Buget, Janusz Lewandowski.

GREVA SEXULUI Sancţiunile politice şi economice nu au impresionat prea mult Moscova, dar un grup de femei din Ucraina a găsit alt mijloc, îndemnând la o... grevă a sexului cu bărbaţi ruşi, într-o campanie pe Facebook. ”Nu te oferi ruşilor”, este îndemnul acestei campanii pe Facebook, care vizează să calmeze apetitul Moscovei pentru teritorii ucrainene şi să atragă atenţia asupra a ceea ce s-a întâmplat în Crimeea. ”Trebuie să luptăm împotriva inamicului prin toate mijloacele”, afirmă animatoarele campaniei pe site. De fapt, obiectivul lor este oprirea... comerţului carnal dintre cele două ţări vecine. Pagina Facebook a grupului a obţinut rapid 2.300 de like-uri, a devenit foarte populară pe internet şi a fost preluată de site-uri ruseşti. De asemenea, animatoarele campaniei vând tricouri pe care este imprimată o imagine cu două palme unite, sugerând un gest pios şi, totodată, un vagin. ”Banii pe care-i obţinem merg direct la achiziţionarea de furnituri pentru armata noastră săracă. Femeile ucrainence caută să îi ajute pe militarii noştri”, susţin activistele ucrainene. Ele se alătură astfel multor femei din Liberia, Kenya, Togo, Columbia, între alte ţări, care au recurs în trecut la greve de acest fel, pentru a-i descuraja pe bărbaţi să plece la război. Tradiţia provine din Grecia antică. În piesa ”Lysistrata” a lui Aristofan, femeile utilizează acest mijloc pentru a opri războiul dintre Sparta şi Atena.