Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi-a început, ieri, discursul despre starea Uniunii, în PE, spunând că UE se confruntă în prezent cu cele mai mari provocări de la înfiinţarea ei, o criză economică, socială, dar şi de încredere. Este vorba de încrederea în capacitatea UE de a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă. În cursul celui de-al doilea mandat al său, Barroso a convenit cu PE asupra prezentării unui discurs anual privind starea UE, stipulat în acordul-cadru încheiat cu acesta. Discursul a cuprins o evaluare a situaţiei actuale a UE şi a trasat calea de urmat, în special în ceea ce priveşte răspunsul UE la criza economică.

MÂNDRIE ŞI DEMNITATE EUROPEANĂ Barroso a cerut instituţiilor UE şi guvernelor naţionale de la Paris, Berlin, Atena, Lisabona şi Dublin să aibă ”un impuls de mândrie europeană şi de demnitate”. Astfel, ”UE ar trebui să le spună partenerilor internaţionali mulţumim pentru sfaturi, dar suntem capabili, împreună, să depăşim criza”, a subliniat preşedintele CE, în aplauzele europarlamentarilor. Barroso a cerut UE să respingă sfaturile din afară privind rezolvarea crizei deficitelor din Zona Euro, amintind că SUA s-au pronunţat recent în acest dosar. El a făcut un apel pentru aprobarea cât mai rapidă a Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) şi a avertizat că ritmul acţiunilor la nivel UE nu poate fi ritmul celui mai lent stat membru. Şeful CE a cerut şi depunerea tuturor eforturilor posibile pentru intrarea în vigoare a Mecanismului de Stabilitate Financiară. ”De asemenea, avem încredere că BCE va face tot ce este necesar pentru a asigura integritatea Zonei Euro şi pentru a-i asigura stabilitatea financiară”, a adăugat el. ”Grecia este şi va rămâne în Zona Euro, în ciuda crizei datoriilor cu care se confruntă”, a asigurat Barroso. El a subliniat că ţările europene trebuie să-şi arate în continuare solidaritatea cu Atena, în pofida problemelor pe care republica elenă le-a adus uniunii monetare. În aceste condiţii, CE va prezenta, în următoarele săptămâni, o propunere pentru un cadru coerent pentru a consolida coordonarea economică şi integrarea, în special în Zona Euro. Declaraţiile lui Barroso privind Grecia au fost primite cu aplauze. Admiţând că UE se confruntă cu cea mai gravă criză economică de până în prezent, el a dat asigurări că este posibil şi necesar să o depăşească. În aceste condiţii, el a cerut o guvernare centrală mai puternică, avertizând că alternativa este o şi mai mare fragmentare. Propunând introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, şeful CE a subliniat că sectorul serviciilor financiare trebuie să aibă contribuţia sa.

RELAŢII MAI BUNE CU VECINII UE Barroso a declarat că vrea relaţii mai strânse cu vecinii din estul UE şi o mai bună integrare economică. Declaraţia intervine în condiţiile în care astăzi şi mâine va avea loc, la Varşovia, summit-ul Parteneriatului Estic, la care vor participa reprezentanţi ai 33 de ţări, cele 27 de state UE şi cei şase membri ai Parteneriatului (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, R. Moldova, Ucraina şi posibil Belarusul). De asemenea, instituţiile UE vor fi reprezentate de preşedintele Consiliului Europei, Herman Van Rompuy, preşedintele PE, Jerzy Buzek, preşedintele CE, Jose Manuel Barroso şi şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. Reuniunea va fi găzduită de premierul polonez, Donald Tusk, reprezentând preşedinţia poloneză a UE.