Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat, vineri, UE că încearcă să creeze o sferă de influenţă în Ucraina, care se confruntă de aproape trei luni cu proteste fără precedent. ”Prin presiunile asupra Ucrainei de a se alătura unei părţi şi prin avertismentele adresate Kievului că trebuie să aleagă fie între UE, fie între Rusia, UE încearcă, de fapt, să creeze o sferă de influenţă”, a declarat ministrul Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier. ”Mi se pare că nu este deloc corect şi politicos ca, atunci când se vorbeşte de libertatea de a alege, să trimiţi în fiecare zi emisari”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse, făcând aluzie la vizitele reprezentanţilor europeni şi americani la Kiev. Ministrul Serghei Lavrov a acuzat în mai multe rânduri Occidentul că face presiuni asupra Kievului, iar joi a apreciat că ”relaţiile Rusiei cu UE au atins momentul adevărului”. La rândul său, ministrul Frank-Walter Steinmeier a pledat, vineri, pentru un dialog cu Rusia şi a apreciat că ”nimeni nu este interesat de escaladarea situaţiei în Ucraina”. Ucraina se confruntă cu proteste fără precedent, după ce puterea de la Kiev a refuzat, în noiembrie anul trecut, să semneze Acordul de Asociere cu UE, în favoarea apropierii de Rusia.

MANIFESTANŢI ELIBERAŢI Toţi cei 234 de manifestanţi arestaţi în cursul protestelor din Ucraina au fost eliberaţi, dar anchetele vor continua, a anunţat, vineri, procurorul general ucrainean, Viktor Pcionka. Dacă vor fi întrunite condiţiile legii amnistiei, cercetările vor fi abandonate în decurs de o lună, începând din 18 februarie, a precizat procurorul general. Opoziţia cere organizarea unei noi manifestaţii duminică, la Kiev, pentru a pregăti o ofensivă paşnică, în timp ce negocierile cu puterea par să fie în impas. Reuniunea, cea de-a 11-a de la începutul contestării, la sfârşitul lui noiembrie, va începe la prânz, în Maidan, piaţa centrală din Kiev, ocupată de manifestanţi şi înconjurată de baricade. Negocierile între Ianukovici şi opoziţie, demarate după ciocnirile violente de la sfârşitul lui ianuarie, soldate cu patru morţi şi peste 500 de răniţi, nu par să fi condus la un compromis. După demisia, la sfârşitul lui ianuarie, a premierului Mikola Azarov, succesorul său nu a fost încă desemnat, aliaţii preşedintelui, majoritari în Parlament, sugerând că ei nu vor susţine un candadidat al opoziţiei. Unul dintre liderii opoziţiei, Arseni Iaţeniuk, căruia i s-a propus funcţia de premier de către preşedinte, a subliniat că ar putea accepta dacă opoziţia ar obţine posturi-cheie în Guvern şi după o reformă constituţională care să reducă atribuţiile prezidenţiale în favoarea Guvernului şi Parlamentului. Dezbaterile privind această reformă par să fie într-un punct mort.