Occidentul se străduiește să găsească o cale de soluționare pe cale pașnică a conflictului din Ucraina, astăzi urmând să se desfășoare negocieri de pace la Minsk, cu implicarea directă a președintelui francez, Francois Hollande, și a cancelarului german, Angela Merkel. SUA, pe de altă parte, ar înclina balanța mai mult către o înarmare a Ucrainei, pentru a face față mai bine conflictului cu separatiștii sprijiniți de ruși. Din păcate, strategia SUA pare diferită de cea a Europei pacifiste, motiv pentru care o eventuală înarmare a ucrainenilor ar reprezenta încă o nemulțumire majoră pentru Moscova, cu consecințe deloc neglijabile pentru aliații Ucrainei, cu România în frunte. Ieri, totuși, Moscova a anunțat că va continua să acționeze pe cale diplomatică, chiar dacă SUA vor înarma Ucraina. Și SUA dau semne de înțelepciune, neluând încă o decizie... belicoasă, așteptând rezultatul negocierilor de astăzi.

Totuși, o serie de manevre militare au loc în prezent în Crimeea, dar și în Osetia și Daghestan, forțele miltiare ruse părând că fac o demonstrație de forță adresată celor care încă nu s-au convins că Rusia rămâne o țară influentă și puternică. În acest context, Vladimir Evseev, directorul Centrului pentru Studii Politico-Militare din Moscova, a declarat: ”Pe teritoriul Crimeei, în prezent se formează o grupare de forțe armate terestre bine pregătită și de sine stătătoare. Vor fi prezente acolo diferite dispozitive, capabile să neutralizeze toate amenințările posibile. Din păcate, dacă România se va lăsa antrenată într-o asfel de confruntare, atunci este imposibil ca o serie de obiective militare din România să nu fie trecute pe lista acelor ținte care vor fi neutralizate cu diferite tipuri de arme. După evaluările militare făcute de Rusia, din acele baze militare ce urmează să fie amenajate în România pot fi lansate nu numai dispozitive antirachetă. Rusia este foarte îngrijorată că de acolo pot fi lansate și rachete de croazieră sau alte dipozitive de genul ăsta.  Rusia va fi obligată să reacționeze nu numai la apariția centrelor de comandă, dar și la depozitele de armament sau altă infrastructură militară. Știm că în România se poate crea și potențial ofensiv, de aceea vom căuta și mijloace de a anihila flota militară românească. Cred că va crește confruntarea dintre țările noastre și, din păcate, avem motive să credem asta”.

Deocamdată, declarația amenințătoare a fost formulată de directorul Centrului pentru Studii Politico-Militare din Moscova, dar dacă aceasta va fi reluată și de oficialii de la Moscova, situația va fi cu mult mai delicată. Fostul secretar general al NATO, Anders Rasmussen, eliberat de diplomația impusă de funcția sa, a lansat deja o ipoteză deloc încurajatoare că președintele rus, Vladimir Putin, ar pregăti un așa-numit război hibrid împotriva uneia din țările baltice ex-sovietice, pentru a testa... lozinca NATO ”toți pentru unul, unul pentru toți”, adică să verifice în ce măsură statele NATO ar sprijini un alt membru al Alianței atacat de Rusia. Să sperăm că Putin nu se gândește la un astfel de test și în cazul României!

ÎN LOC DE CONCLUZIE Senatul României va lua în discuție, astăzi, informarea venită din partea președintelui Klaus Iohannis referitoare la aprobarea propunerilor premierului despre solicitarea SUA în ce privește dislocarea forțelor US Army și US Air Force în județul Constanța. Este vorba de dislocarea și operarea temporară în Centrul Administrativ Aerodrom “Mihail Kogălniceanu” și Aeroportul Internațional “Mihail Kogălniceanu” din Constanța a maximum 250 de militari americani, respectiv a aeronavelor militare de transport SUA necesare pentru sprijinul operațiilor americane de transport multimodal. De asemenea, se va lua în discuție utilizarea Aeroportului Internațional “Henri Coandă” Otopeni în cadrul operațiilor SUA de transport multimodal în 2015, ca alternativă în situația existenței condițiilor meteo nefavorabile care nu permit operarea pe Aeroportul Internațional “Mihail Kogălniceanu” - Constanța.