”Fostul preşedinte moldovean este cea mai dificilă problemă a R.Moldova, a cărei rezolvare va conduce la dispariţia crizei politice interne, ceea ce înseamnă că pericolul alegerilor anticipate va fi evitat”, susţine un politolog rus. ”După ce problema Voronin va fi soluţionată (oferirea de către deputaţii comunişti a celor opt voturi pentru alegerea lui Marian Lupu în funcţia de preşedinte), va dispărea şi criza politică internă din R. Moldova”, afirmă politologul rus Serghei Markedonov. Potrivit acestuia, Alianţa pentru Integrare Europeană a început să facă declaraţii dure la adresa Rusiei, după obţinerea funcţiei de preşedinte al Parlamentului şi de premier, în vreme ce Vladimir Voronin a părăsit funcţia de preşedinte şi a preluat-o pe cea de simplu deputat. Declaraţiile au vizat prezenţa militară a Rusiei în R. Moldova, revizuirea relaţiilor economice cu Moldova, dar şi noul curs al relaţiilor cu România.

Procesele politice din R. Moldova şi din spaţiul Comunităţii Statelor Indepenente sunt urmărite îndeaproape de Rusia, care consideră acest spaţiu drept zona sa de influenţă, potrivit analistului politic rus Vladimir Soloviov. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a demonstrat acest lucru odată cu întîlnirea sa la Chişinău, la 9 octombrie, cu prilejul summit-ului CSI, cu liderul democrat Marian Lupu, care este candidatul susţinut de Alianţa pentru Integrarea Europeană la funcţia de şef al statului. ”Întîlnindu-se cu Lupu, Medvedev a lansat un semnal foarte clar că Rusiei îi convine, în linii mari, actuala putere de la Chişinău şi că acest lucru nu îi provoacă nemulţumire”, a afirmat Vladimir Soloviov, susţinînd că Rusia aşteaptă doar încheierea perioadei de transfer de putere prin alegerea noului preşedinte.

Fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin, fostul ministru Gheorghe Papuc dar şi alţi foşti şi actuali demnitari ar putea fi audiaţi de comisia parlamentară care anchetează evenimentele produse după 5 aprilie. Cei nouă membri ai acestei comisii, prezidată de Vitalie Nagacevschi, s-au întrunit marţi, în primă şedinţă şi au decis modalitatea de lucru. ”Am stabilit ca reprezentanţi şi experţi din cadrul UE, Consiliului Europei, ONU şi OSCE să asiste comisia, însă fără drept de vot. Comisia nu va investiga subiectul privind falsificarea alegerilor legislative de la 5 aprilie”. Membri comisiei se vor întîlni din nou marţea viitoare şi au la dispoziţie 60 de zile pentru anchetarea evenimentelor postelectorale din aprilie şi pentru a prezenta un raport Parlamentului. Nagacevschi a precizat însă că termenul ar putea fi prelungit, în funcţie de complexitatea investigaţiilor.