”Zona Euro ar putea suporta ieşirea Greciei din uniunea monetară, deoarece sistemul este mult mai rezistent în prezent decât acum doi ani”, estimează ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble. Referindu-se la situaţia din Grecia, după alegerile legislative şi la dificultăţile privind crearea noului guvern, ministrul german lansează un avertisment forţelor antieuropene. ”Este periculos să fie înşelaţi cetăţenii, dându-li-se asigurări că există altă cale mai simplă pentru salvarea Greciei, evitându-se orice austeritate. Este un nonsens”, a spus Schäuble, amintind că ”statele europene şi creditorii privaţi au făcut eforturi extraordinare pentru Grecia”. Un sondaj de opinie realizat în Germania arată că 73% dintre cetăţeni se pronunţă pentru ieşirea Greciei din Zona Euro. Potrivit acestui studiu realizat de institutul Toluna und Thöring Heer & Partner, 60% dintre germani consideră o ameninţare pentru euro semnalele împotriva politicii de strictă economisire care au apărut atât în Grecia, cât şi în Franţa, după alegeri.

AJUTOR CONDIŢIONAT Ministrul german al Afacerilor Externe, Guido Westerwelle, a condiţionat vărsarea unor noi ajutoare către Grecia, de respectarea angajamentelor de reformă de către Atena şi a pledat pentru o mai bună folosire a mijloacelor financiare ale UE. Pe de altă parte, Guido Westerwelle l-a avertizat pe preşedintele francez ales, Francois Hollande, fără a-l numi, împotriva unei eventuale renegocieri a pactului fiscal semnat de 25 dintre cele 27 de state UE. ”Am decis sfârşitul politicii de îndatorare. Acordurile dintre state nu pot fi invalidate de noi alegeri”, a spus Guido Westerwelle în discursul său despre Europa, în contextul în care Hollande va efectua o vizită la Berlin. Guvernul german este favorabil completării pactului fiscal cu măsuri pentru promovarea creşterii şi crearea de locuri de muncă în UE, a mai spus Guido Westerwelle. El a respins însă finanţarea pe credit a programelor conjuncturale.

DEZMINŢIRE BUNDESBANK Preşedintele Băncii Centrale germane (Bundesbank), Jens Weidmann, a dezminţit categoric că instituţia sa ar putea tolera inflaţia, pentru a contribui la îmbunătăţirea situaţiei în Zona Euro, într-un interviu publicat vineri în ”Süddeutsche Zeitung”. ”Este o dezbatere absurdă. În calitate de actor în Zona Euro, noi suntem mandataţi să menţinem inflaţia la o medie de 2% pe an”, a declarat Jens Weidmann, în condiţiile în care un raport redactat de un economist de la Bundesbank, interpretat de unii ca o schimbare, sugera miercuri că banca ar tolera, într-o oarecare măsură, inflaţia. Joi, ministrul german de Finanţe a precizat că nu se pune problema ca Germania să tolereze o creştere incontrolată a preţurilor dar a precizat că o inflaţie de 2 până la 3% este acceptabilă.

POLIŢIŞTI NEONAZIŞTI La recentele alegeri din Grecia, un poliţist din doi a votat pentru partidul neonazist, potrivit unui sondaj de opinie realizat pentru influentul săptămânal elen ”To Vima” (Tribuna) în diverse sedii electorale din Atena, unde, alături de simplii cetăţeni, au votat şi circa 5.000 de poliţişti aflaţi în serviciu. În patru sedii de votare aflate în apropierea unor secţii de poliţie, partidul neonazist a obţinut între 13 şi 19% din voturile exprimate de alegători.

În Grecia s-au înregistrat, joi, primele progrese în direcţia constituirii unui guvern de coaliţie pro-european, după ce liderul socialist, Evangelos Venizelos, însărcinat cu formarea unui cabinet, a primit sprijinul micului partid de stânga Dimar, care ar putea cu cele 19 voturi ale sale din noul Parlament să încline balanţa în favoarea formaţiunilor politice care sprijină măsurile de austeritate. Fotis Kouvelis, liderul partidului Dimar, s-a declarat în favoarea unui guvern de salvare naţională cu un amplu sprijin parlamentar şi compus din personalităţi, a cărui misiune va fi menţinerea ţării în Zona Euro. Cei doi au mai afirmat că au căzut de acord asupra necesităţii revizuirii memorandumului şi a foii de parcurs convenite cu UE şi FMI în schimbul ajutorului financiar. Dacă Venizelos, liderul partidului PASOK, nu va reuşi să formeze un guvern în decurs de trei zile, aşa cum s-a întâmplat şi cu liderul conservatorilor, Antonis Samaras şi cu liderul stângii radicale, Alexis Tsipras, atunci preşedintele Carolos Papoulias îi va reuni pe liderii celor şapte partide parlamentare, pentru a le cere să formeze un guvern de uniune naţională, măsură prin care s-ar evita convocarea unor noi alegeri legislative.

REACŢIE ÎNTÂRZIATĂ Preşedintele american, Barack Obama, a afirmat joi că Europa încă mai suferă din cauza crizei financiare, pentru că nu a adoptat măsuri de relansare, aşa cum au făcut SUA. Obama, care a participat la un eveniment de strângere de fonduri în apropiere de Seattle, a recunoscut că ”economia americană se confruntă cu unele vânturi potrivnice, dar se află într-o situaţie mai bună decât cea europeană, unde unele ţări au intrat în recesiune”.