Secretarul general NATO s-a pronunţat, vineri, în favoarea unei conectări, la momentul potrivit, între sistemele de apărare antirachetă ale SUA, Alianţei Nord-Atlantice şi Rusiei. ”Ţările şi armatele noastre vor deveni din ce în ce mai vulnerabile la atacuri cu rachetă şi interesul fundamental al NATO şi al Rusiei este explorarea posibilităţilor de conectare, la momentul potrivit, a sistemelor de apărare antirachetă ale SUA, NATO şi Rusiei”, a declarat Rasmussen, în cadrul primului său mare discurs de la preluarea funcţiei, în august. Această poziţie, care reia o idee susţinută pentru prima dată de NATO şi Rusia în 2008, intervine la o zi de la anunţul american privind abandonarea proiectului de scut antirachetă din Europa Centrală, care nemulţumea puternic Rusia. Rasmussen a propus calmarea îngrijorărilor Rusiei în legătură cu eventuala sa marginalizare în Europa, prin dialogul cu aceasta pe tema noii arhitecturi de securitate euro-atlantică promovată de preşedintele rus, Dmitri Medvedev.

Ca urmare a renunţării de către SUA la planul de amplasare în Europa Centrală a elementelor antirachetă, spre satisfacţia Moscovei, Rasmussen a făcut trei propuneri concrete pentru a facilita consolidarea unui parteneriat NATO-Rusia, afectat considerabil în ultimii doi ani. Prima va consta în examinarea imediată a unei consolidări a cooperării NATO-Rusia în toate domeniile, considerate de acestea de interes comun. Rasmussen a făcut referire la lupta împotriva terorismului, proliferarea armelor de distrugere în masă şi stabilizarea Afganistanului. Potrivit celei de-a doua propuneri, care are ca scop restabilirea încrederii, Rasmussen doreşte revitalizarea Consiliului NATO-Rusia (instanţă consultativă între Alianţa Nord-Atlantică şi Moscova), pentru a putea aborda toate subiectele, fără prejudecăţi. Secretarul general al NATO a propus Rusiei să treacă în revistă, împreună, noile provocările ale secolului XXI. Această propunere reia ideea evocată pentru prima oară de SUA, NATO şi Rusia cu ocazia summit-ului de la Bucureşti, din aprilie 2008. În plus, Rasmussen a cerut Rusiei să se alăture puterilor occidentale, pentru a exercita un nivel maxim de presiune asupra Iranului, ca Teheranul să renunţe la ambiţiile sale nucleare şi balistice.

”Cred că este posibil ca NATO şi Rusia să aibă un nou început”, a precizat Rasmussen, după ce a reiterat ulterior că NATO a dorit mereu aderarea Ucrainei şi Georgiei, un subiect controversat, ce generează tensiuni la Moscova.

Rusia ar putea accepta o reducere semnificativă a arsenalului său nuclear

Rusia ar putea accepta o reducere semnificativă a arsenalului său nuclear, în cadrul unui nou tratat care să înlocuiască acordul START, după ce SUA au renunţat la proiectul scutului antirachetă în Europa, apreciază Igor Barinov, vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare din cadrul Dumei de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului rus. În cadrul vizitei sale din iulie la Moscova, preşedintele american, Barack Obama, a convenit cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, o diminuare la un număr cuprins între 1.500 şi 1.675 de focoase nucleare strategice, faţă de maximum de 2.200, conform prevederilor Tratatului START. Rusia a condiţionat continuarea negocierilor pentru înlocuirea Tratatului START, care expiră la sfîrşitul acestui an, cu abandonarea proiectului de scut antirachetă amplasat în Europa Centrală, pe care îl considera o ameninţare la adresa securităţii sale.