Angajaţii din sistemul judiciar nu sînt suficient pregătiţi pentru a face faţă noilor responsabilităţi presupuse de integrarea în UE, iar miniştrii din statele membre trebuie să rezolve această problemă stabilind ce traininguri trebuie organizate şi ce resurse implică acest lucru. Potrivit unei prezentări din cadrul Consiliului informal al Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI), desfăşurat la Cannes, cadrul legal al Uniunii Europene se bazează pe principiul recunoaşterii mutuale, deciziile civile şi penale stabilite de judecătorii dintr-o ţară a Uniunii Europene fiind aplicate în alte state membre. Acesta este şi cazul mandatului de arest european. Situaţia implică o mare încredere în sistemul legal, iar această încredere se bazează pe faptul că angajaţii din sistemul judiciar au primit o pregătire relevantă şi suficientă pentru a face faţă noilor responsabilităţi apărute odată cu integrarea în UE. În ciuda efortului făcut pentru a crea o cultură juridică comună, există deficienţe majore în pregătire angajaţilor din sistemul judiciar. Faptul a fost relevat de unele rapoarte realizate de Eurojust sau de raportul recent \"Rolul judecătorului naţional în sistemul judiciar european\", realizat de Comisia privind afacerile legislative din Parlamentul European, prezentat de vicepreşedintele Diana Wallis. Lipsurile sînt numeroase: cunoaşterea insuficientă a legislaţiei primare sau secundare şi a diferitelor reţele sau instituţii create pentru a facilita cooperarea, limitări lingvistice care restricţionează comunicarea directă dintre autorităţile judiciare, necunoaşterea sistemelor judiciare din alte state membre sau interacţiunea insuficientă dintre profesioniştii în sectorul juridic în practicile lor. De aceea, miniştrii justiţiei au încercat în cadrul Consiliului informal JAI să identifice nevoile comune ale angajaţilor din sistemul judiciar în legătură cu pregătirea lor.