De două luni, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa, nu mai are bani. Cu toate că DGASPC ar fi avut nevoie de 61.071.541 lei pentru a-şi desfăşura activitatea în mod corespunzător şi pentru a-şi putea plăti salariaţii, Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) a alocat pentru bugetul pe 2008 doar 38.921.000 lei. După cum era de aşteptat, banii s-au terminat înainte de sfîrşitul lui 2008, mai exact în luna septembrie. În ciuda numeroaselor semnale de alarmă trase de conducerea DGASPC, situaţia nu a fost rezolvată. Sătui de promisiuni deşarte şi de nepăsarea guvernanţilor, aproximativ 300 de angajaţi ai instituţiei, membri ai Sindicatului Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului (SASPC) Constanţa au protestat ieri în faţa Instituţiei Prefectului Constanţa, cerînd plata salariilor pe luna octombrie. Acestora li s-au alăturat, în semn de solidaritate, membri ai Blocului Naţional Sindical şi ai Sindicatului Regiei Autonome de Transport în Comun. După un scurt moment de reculegere pentru minerii morţi la Petrila, angajaţii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că nu s-a luat nicio măsură pentru rezolvarea situaţiei, scandînd lozinci precum „Munca cinstită nu este plătită!”, „Vrem salarii!” şi „Ne aşteaptă băncile să ne plătim ratele!”. Niciunul dintre reprezentanţii Prefecturii nu a apărut însă să le dea vreun răspuns protestatarilor. „Nu este normal ce se întîmplă. Am discutat despre situaţia în care ne aflăm încă de pe 13 octombrie, în cadrul Comisiei de dialog social din cadrul Prefecturii. Atunci s-a decis ca salariile pe luna septembrie să fie plătite de Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), din bugetul local, urmînd ca banii să fie recuperaţi după rectificarea bugetară făcută de Guvern, prin care să ni se aloce banii necesari pînă la sfîrşitul anului. Deşi prefectul ne-a promis că va discuta la Bucureşti despre situaţia noastră, nu am văzut nimic concret pînă acum. Noi nu lucrăm cu maşini, să le scoatem din priză să nu mai consume. Noi lucrăm cu oameni care au nevoi şi pe care nu îi putem abandona”, a declarat preşedintele SASPC, Elena Drăgoi. Pentru a da impresia că face ceva pentru cei 1.421 de angajaţi ai DGASPC, prefectul Dănuţ Culeţu a organizat ieri o altă şedinţă a Comisiei de dialog social, al cărei scop oficial a fost de a găsi o soluţie. La întrunire au fost chemaţi să participe şi reprezentanţii protestatarilor. Nu mică le-a fost acestora mirarea cînd l-au auzit pe prefectul Dănuţ Culeţu încercînd să paseze pisica în curtea CJC şi cerînd să fie luate mai multe măsuri la nivel local înainte de a fi deranjanţi guvernanţii cu cereri de rectificări bugetare. „Potrivit legislaţiei, DGASPC-urile sînt finanţate din două surse: bugetele locale şi bugetul de stat. În 2008, noi am asigurat 16% din bugetul DGASPC. Ar trebui ca legislaţia să fie mai clară. Ni se dau sarcini, dar nu ni se dau surse. Ar trebui să se spună clar în lege cît la sută trebuie să dea Guvernul şi cît CJC şi să ni se spună şi de unde să luăm aceşti bani, din TVA, din impozite sau din altă parte. Luna trecută, am luat bani pentru salarii de la investiţii, prejudiciind în acest fel infrastructura”, a afirmat vicepreşedintele CJC, Cristian Darie. El a precizat că nu este corect ca judeţul Constanţa, al doilea contribuabil la bugetul de stat, să fie al 37-lea beneficiar al bugetului de stat.

Concluziile şedinţei Comisiei de dialog social au fost cum nu se poate mai dezamăgitoare pentru sindicaliştii SASPC: vor fi căutate soluţii de finanţare pentru plata salariilor. „Ne aşteptam la nişte răspunsuri clare, dar ambiguitatea continuă. Nu ştim cînd ne vom primi salariile”, a mai declarat Elena Drăgoi. Pînă cînd soluţia va fi găsită, angajaţii DGASPC pot doar să strîngă cureaua. „Nouă ne este drag ceea ce facem, dar în aceste condiţii ne este foarte greu. Avem rate, avem întreţinere şi alte facturi de plătit. Pe noi nu ne păsuieşte şi nu ne înţelege nimeni”, afirmă Elena Carmocan, angajată a DGASPC. Pe lîngă cei 1.421 de angajaţi, instituţia constănţeană trebuie să suporte şi cheltuielile cauzate de cei 1.750 de beneficiari, copii şi adulţi, aflaţi în sistemul de asistenţă socială şi asistenţă maternală, care au nevoie de alimente, medicamente şi materiale igienico-sanitare.